Iulia Muşat

* autoironie, substantiv feminin cu articulare autoironia, genitiv-dativul autoironiei şi pluralul autoironii. Plăcută şi sănătoasă îndeletnicire, frumoasă achiziţie lingvistică, mulţumim Academiei! Format în acelaşi fel, îl găsim pe *automedicaţie, cuvânt care nu are plural.

* automobil-capcană este unul dintre produsele lingvistice ale vremurilor pe care le trăim. Nu comentăm, îl notăm doar ca pe un compus cu pluralul automobile-capcană.

* autopsiá apare ca verb cu indicativul prezent autopsiază; pe mine m-a luat prin surprindere faptul că, pe lângă silabaţia care mi se pare firească, a-u-top-si-a, este inclusă în normă şi despărţirea a-ut-op-si-a… Ştiu că respectă reguli etimologice, dar îmi pare curată „frântură de limbă” şi „cumplit meşteşug de tâmpenie” (vorba lui Creangă)! Regula se aplică în toată familia lexicală, desigur, adică în cazul lui !a-ut-op-si-e şi al noului *a-ut-op-si-er.

! autoservice [pron. autosérvis] e substantiv neutru primit din engleză, care înseamnă „staţie de întreţinere (şi reparare) a autoturismelor”. Termenii de acest fel primesc articolul şi desinenţa de plural prin alăturare cu cratimă: autoservice-ul, respectiv autoservice-uri.

* autostopist şi * autostopistă sunt tinerele vlăstare ale familiei lexicale ale lui !autostop, toate ascultând două modalităţi de despărţire în silabe: tos-top/to-stop

! auto apare într-o singură accepţie, ca adjectiv invariabil

* autoacuza (are şi substantiv nou corespunzător, * autoacuzaţie) deschide seria verbelor extrem de numeroase formate cu particula auto-, pe care o să le înşirăm fără prea multe lămuriri suplimentare, fiind de-acum bine cunoscute: *a se autoamăgi, *a se autodenunţa, *a se autodepăşi, *a se autoeduca (cu substantiv derivat *autoeducaţie), *a se autointitula, *a se autoproclama, *a se autopropulsa.
O categorie aparte este cea a verbelor formate în acest fel, existente anterior în limbă, care acum trec în categoria reflexivelor, dintre care amintim: !a se autoadministra, !a se autoconserva, !a se autodemasca, !a se autodizolva, !a se autofinanţa, !a se autoflagela, !a se autoguverna, !a se autoignora (Cum o mai fi şi asta, frate!?), !a se automutila, !a se autopastişa, !a se autoregla, !a se autoservi, !a se autosugestiona, !a se autovaccina

* autocolant este înregistrat de două ori, atât ca nou adjectiv, cât şi ca substantiv neutru, cu pluralul autocolante

! autocontrol e un substantiv neutru care şi-a pierdut pluralul, noul DOOM nemaimenţionând pe „celebrul” autocontroale; câştigă, în sfârşit, logica semantică: îl ai sau ţi-l educi, că-i unul singur!

! autodidact funcţionează ca adjectiv şi ca substantiv, cu forme deja acceptate pentru masculin (pl. autodidácţi) şi forme noi pentru feminin (autodidactă – autodidacte). Oricât ar părea de ciudat, acestea din urmă nu erau în normă. Acuma… „femei autodidacte” o fi părând unora un oximoron, dar măcar „persoane ~” trebuie să fi fost necesar!

* August, ca substantiv propriu masculin, este corespondentul latinescului Augustus, ambii termeni putând fi folosiţi pentru a-l numi pe împăratul roman. În aceeaşi situaţie se găseşte perechea *Augustin/Augustinus, numele celebrului filosof.

* aurolac apare în două articole, pe de o parte ca substantiv neutru fără formă de plural, ce denumeşte o substanţă („lac pentru vopsit elemente metalice conţinând solvenţi cu efecte halucinogene”), pe de altă parte ca substantiv masculin cu pluralul aurolaci, denumind o persoană care foloseşte respectiva substanţă ca drog

* áusländer [pron. áŭslendăr] este un substantiv masculin cu pluralul áusländeri, provenit din limba germană, care se pare că înseamnă „străini”. N-am încercat niciodată să învăţ această limbă, da’ se pare că tre’ să mă apuc, pentru că se cere… ca să pot înţelege DOOM-ul în limba română!

* Austro-Ungar (deşi determinant al cuvântului Imperiu) este considerat substantiv propriu neutru

* autist funcţionează atât ca adjectiv, cât şi ca substantiv masculin, cu pluralul autişti şi femininul autistă-autiste, persoană bolnavă de autism – „stare patologică manifestată prin ruperea legăturilor psihice cu lumea exterioară şi intensa trăire a vieţii interioare” (Nu cunosc direct această tulburare psihică, dar v-aş recomanda, spre lectură, „Portretul lui M” de Matei Călinescu. Impresionant.)

! atrofia (a se a-tro-fi-a) trece în grupul reflexivelor, cu indicativul prezent se atrofiază | ne atrofiem, conjunctivul să se atrofieze, gerunziul atrofiindu-se

* aubadă este „o poezie lirică medievală care se recita în zori”, un cuvânt ce îmi pare o ciudăţenie de substantiv feminin, un hibrid cu pronunţie semi-franţuzească [pron. o-ba-dă] şi flexiune românească: genitiv-dativul este aubadei, iar pluralul – aubade. Dacă punem de acord fonetica şi morfologia, facem o treabă!

* audiovizual intră în rândul substantivelor neutre, având drept lămurire de sens indicaţia „radioul şi televiziunea”, iar pentru pronunţie a-u-di-o-vi-zu-al. M-a surprins absenţa oricărei alte specificaţii, deşi cel puţin genitivul articulat (audiovizualului) este deja foarte des utilizat.

* audit e substantivul neutru care sperie lumea afacerilor de peste tot („control al evidenţelor contabile, al situaţiei financiare a unei societăţi”), acum şi pe ecranele româneşti, cu tot cu verbul care-i corespunde, *a audita

* Aufklärung [pron. aŭfclerung] este corespondentul german pentru „Epoca Luminilor”, motiv pentru care nu pricep ce caută în DOOM… După opinia mea, dacă există termen intrat în uz, atunci un corespondent rar folosit, ales din altă limbă, nu poate fi decât obiectul dicţionarelor de specialitate. Se pare că nu.

! atavism, substantiv neutru, primeşte forma de plural atavisme (particularităţi); termenul se referă la „reapariţia (la unele animale sau plante) a unor caractere ancestrale latente, proprii ascendenţilor îndepărtaţi” sau la „un ansamblu de caractere ereditare”

* a atenţiona intră între derivatele legitime ale lui atenţie; verbul are indicativul prezent 3 atenţionează, iar la silabaţie reţinem indicaţia a-ten-ţi-o-na; din aceeaşi familie lexicală, se precizează *atenţionare, cu pluralul atenţionări

* Atlantic / Oceanul Atlantic e unul dintre substantivele proprii acceptate în DOOM2, la fel ca şi *Atlas, personajul mitologic pedepsit să poarte cerul pe umeri

* atoateştiutor apare ca adjectiv masculin, cu plural atotştiutori-atotştiutoare; putem aşeza alături (cel puţin în ceea ce priveşte semantica), pe *atotcunoscător, cu pluralul atotcunoscători-atotcunoscătoare; în categoria compuselor de acest tip mai includem *atotputinţă şi *atotştiinţă, precum şi pe * Atotputernicul, sinonim cu Dumnezeu, divinitatea supremă în religia creştină; substantivului propriu masculin îi este indicat vocativul Atotputernice

! atriu / atrium funcţionează sub ambele forme; accentul cade pe prima silabă, iar despărţirea corectă se face între i-u, în ambele cazuri; articularea este atriul/atriumul, iar pluralul atrii/atriumuri

! astru îşi stabilizează forma, renunţând la dubla valenţă masculin / neutru; are pluralul aştri, cu articularea astrul – aştrii

* asumare este proaspăt inclus în categoria substantivelor feminine, cu genitiv-dativul asumării; forma de plural nu este precizată

* asupră- este specificat în DOOM, independent de asupra, deşi este menţionat faptul că termenul este învechit; prepoziţia este folosită în structuri de tipul asupră-i

* aşa şi aşa (tempo lent) / aşa şi-aşa (tempo rapid) sunt cele două variante ale unei noi locuţiuni adjectivale

* atare (ca) apare şi el ca noutate, cu rol de locuţiune adjectivală sau adverbială