Iulia Muşat

Verbul a dona este explicat în dicţionare cu ajutorul unor sintagme precum „a face o donaţie, a dărui un bun”. Presupune un transfer, punerea la dispoziţia cuiva printr-o donaţie, printr-un dar, a unor bunuri materiale. Cel care face donaţia se numeşte donator, iar cel care o primeşte poartă numele de donatar.

Substantivul donaţie este un termen care face referire la un contract prin care una dintre părţi transmite celeilalte proprietatea unui bun material fără să primească ceva în schimb, un act (juridic) prin care o persoană cedează cu titlu gratuit şi irevocabil un bun al său altei persoane. Obiectul acestui tip de contract este denumit cu acelaşi cuvânt, ce are ca sinonime pe donare, pe dar, pe danie, dar şi pe mai vechile dăruire, dăruinţă, hărăzire, oboroc.

Continuare »

* contravenţional apare ca noutate în DOOM2, de unde se vede treaba că pân-acum n-a fost cazul; adjectivul masculin are pluralul contravenţionali şi femininul contravenţională- contravenţionale, iar pentru despărţirea în silabe se indică -ţi-o-

* controversat este adjectiv masculin cu pluralul controversaţi şi femininul controversată- controversate

* conul Cutare a intrat în DOOM2; se foloseşte împreună cu un substantiv propriu masculin şi are vocativul coane; era pe când nu s-a zărit…

* conversie, sinonim cu recalificare, este un termen necesar în vremurile noastre, substantiv feminin cu articularea conversia, genitiv-dativul conversiei şi pluralul conversii/conversiile

* convivial e un derivat al lui conviv, adjectiv cu toate cele patru forme, la fel de rar folosit, presupun, ca şi cuvântul de bază; să spunem că are ceva noimă existenţa lui, pentru că mie (cel puţin) nu-mi trece prin cap niciun sinonim…

Pentru verbul a dezamăgi am găsit câteva explicaţii, iar cu una dintre ele nu prea sunt de acord. Spune că acest cuvânt se referă la „a face pe cineva să-şi piardă iluziile”, ceea ce presupune cumva că nu pot fi dezamăgiţi decât pe cei visători, care trăiesc exclusiv într-o lume iluzorie. Ceea ce, ştim foarte bine, nu e adevărat: nimeni nu e scutit de dezamăgiri. Sinonimul a deziluziona îmi pare mai aproape de esenţă, alături de a „a cădea / a ajunge în starea de deziluzie”… Îmi păstrez însă rezervele, şi le accept complet şi cu inima deschisă doar pe a decepţiona şi pe a dezumfla (familiar). Explicaţiile vorbesc la un moment dat despre „pierderea speranţei”. E adevărat, există şi dezamăgiri cumplite, dar cred că speranţa e un lucru ce nu se pierde chiar cu una, cu două.

Continuare »

* contrar are, de acum înainte, şi valoare adverbială, pe lângă cea adjectivală, anterior şi în continuare acceptată

* contrasens este menţionat ca noutate, substantiv neutru fără formă de plural

* contraserviciu trimitea, în ediţiile anterioare, la serviciu; acum are propriul articol de dicţionar, precum şi forme flexionare: pluralul contraservicii, articolul contraserviciul-contraserviciile

! contrasubiect, substantiv neutru cu pluralul contrasubiecte, este un termen muzical care mă interesează din punctul de vedere al silabisirii: este primul termen din familia lexicală a substantivului subiect care este înregistrat cu noua pronunţie (-biect)

! contravaloare este un substantiv feminin, cu genitiv-dativul contravalorii şi abrevierea c/val

În accepţia lui cea mai cunoscută, conotaţia verbului a se juca este, evident, una pozitivă, însemnând „a-şi petrece timpul cu diferite jocuri sau jucării, a se distra”. Se acoperă activitatea neorganizată şi întâmplătoare, iar varianta lipsită de nuanţa reflexivă se referă la sporturile cu reguli stricte, desfăşurate în cadru organizat. Ceea ce mi se pare însă interesant este faptul că aproape toate sensurile figurate sunt împinse uşurel spre vreo neplăcere: a se juca cu focul, a-şi bate joc, a se juca cu viaţa cuiva, a-şi juca reputaţia, a juca totul pe-o carte, a juca feste, a pune în joc, a-i juca ochii în lacrimi.

Continuare »

* contrainformaţii apare ca substantiv feminin care are doar formă de plural, funcţionând şi cu articularea contrainformaţiile (con-tra-in-for-ma-ţi-i-le), termen sinonim cu mai vechiul !contraspionaj, care are două posibilităţi de a se despărţi în silabe: con-tras-pi-o-naj/con-tra-spi-o-naj

* contraofertă e substantiv feminin, cu genitiv-dativul contraofertei şi pluralul contraoferte; termenul se referă la o „ofertă diferită sau opusă unei alte oferte”

* contraperformanţă, cu genitiv-dativul contraperformanţei şi pluralul contraperformanţe, substantiv feminin care se utilizează în sport referindu-se la „rezultate slabe, incompetenţe”

* contraproductiv este un adjectiv masculin cu pluralul contraproductivi şi femininul contraproductivă-contraproductive, care are ca sinonime „neproductiv, dăunător”

* contrapunctic („scris după regulile contrapunctului”) apare ca adjectiv masculin, cu pluralul contrapunctici şi femininul contrapunctică-contrapunctice