Iulia Muşat

Verbul a reabilita se foloseşte uneori cu sensul de „a face să-şi recapete sau a-şi recăpăta buna dispoziţie”, dar cea mai utilizată valoare se referă la „a-şi restabili buna reputaţie, onoarea, prestigiul ştirbit”. Folosit în domeniul juridic, verbul are în vedere demersul de „a reintegra pe cineva în drepturile pierdute (în urma unei bănuieli false sau a unei condamnări), a repune în drepturile de care a fost lipsit”.

Cuvântul are – se pare – şi o utilizare în sfera medicală: „a readuce în stare activă unele funcţii alterate în urma unor procese patologice”. În registrul familiar (având evidentă trimitere spre spaţiul penitenciar şi subliniind privarea de libertate), termenul se foloseşte pentru elevi, însemnând „a-şi îndrepta situaţia şcolară, obţinând o notă bună după note insuficiente”, având în vedere, probabil, felul în care este privit năstruşnicul de către profesor.

Continuare »

* figurat funcţionează ca adjectiv masculin cu pluralul figuraţi şi femininul figurată-figurate; termenul este sinonim cu „metaforic”

! fiică îşi modifică pronunţia şi despărţirea în silabe – fii-că, substantiv feminin cu genitiv-dativul fiicei şi pluralul fiice. Noua regulă se aplică şi pentru compusele !fiică-mea, fiică-ta, fiică-sa (genitiv-dativul fiică-mii, fiică-tii, fiică-sii).

! fiind că îşi modifică valoarea morfologică; funcţionează numai în structura dat fiind că, care este locuţiune conjuncţională

! filet este un substantiv neutru care rămâne cu o singură formă de plural – filete, indiferent care este sensul său („şanţ, ramificaţie a nervilor”)

* filigranist apare ca noutate, substantiv masculin cu pluralul filigranişti

Verbul a (se) răni provine din limba slavă, la fel ca şi substantivul rană – „ruptură internă sau exterioară a ţesutului unei fiinţe vii, sub acţiunea unui agent distrugător”, sinonim cu bubă, leziune, plagă, traumă, vătămătură. Spre deosebire de verb, acesta din urmă intră în componenţa unor expresii destul de des utilizate: bun de pus la rană („om foarte bun”), a pune sare pe rană („a stârni, a agrava lucrurile”), a pune degetul pe rană („a găsi sau a indica pricina, a dezvălui cauza unei situaţii, a prezenta situaţia fără menajamente”).

Acţiunea corespunzătoare se explică prin „a(-şi) face o rană, a (se) vătăma printr-o rană”. Interesant este faptul că sinonimele care se referă la acest sens aparţin unor zone semantice mai rar folosite: livrescul a (se) leza ori a (se) vulnera, popularul a (se) vătăma, regionalele a (se) săgni, a (se) prizări şi învechitul a (se) plăgui. Celelalte, mai des utilizate, au în vedere sensul figurat al termenului, pentru că rana poate fi şi morală, o suferinţă sau un chin sufletesc: a durea, a insulta, a îndurera, a (se) întrista, a jigni, a mâhni, a ofensa, a ultragia.

Continuare »

* fierar-betonist este substantiv masculin cu pluralul fierári-betonişti. Termenul este un derivat al lui *fier-beton, inclus şi el în noua normă, ca substantiv neutru fără alte forme indicate.

! fierăstrăiaş / ferăstrăiaş este denumirea unei unelte ce are două forme acceptate; substantivul neutru are pluralul fierăstrăiaşe/ferăstrăiaşe. Din aceeaşi familie lexicală, mai des folosit este !fierăstrău/ferăstrău, substantiv neutru articulat !fierăstrăul/ferăstrăul, cu forma pentru plural fierăstraie/ferăstraie.

* fiestă se desparte fiés-tă, substantiv feminin cu genitiv-dativul fiestei şi pluralul fieste; termenul denumeşte o „sărbătoare (populară) în ţările de limbă spaniolă”

! fieşicare / fieşcare are două variante acceptate, făcând parte din fondul învechit al limbii şi funcţionând mai ales în registrul popular; despărţirea în silabe se face fi-eşi-cá-re/fi-eş-cá-re, iar valorile morfologice pe care le pot avea termenii sunt pronume nehotărât şi adjectiv pronominal

* fifty-fifty este un anglicism care a fost primit la noi cu valoare de adverb

Verbul a cobi se utilizează des în registrul familiar, însemnând „a prevesti ceva rău”. Termenul are amplă răspândire în sfera superstiţiilor, dar se poate referi şi la posibilitatea de „a stabili din timp prin deducţie sau prin inducţie”. În orice caz, folosirea lui sugerează capacitatea vorbitorului de a materializa – în fapte ori lucruri – gândurile, prin simpla lor rostire. „Nu mai cobi atâta!” se spune în popor, de parcă totul ar depinde de exprimarea sau de amuţirea temerilor pe care le avem. Sinonimele sunt a prevesti, a prezice, a meni, a face a (rău), a soroci (în unele regiuni).

Continuare »

* fezabilitate apare ca noutate, substantiv feminin cu genitiv-dativul fezabilităţii; termenul este un franţuzism şi denumeşte „însuşirea de a fi fezabil; caracter realizabil al unui lucru”

! a fi apare cu o serie de precizări suplimentare; are următoarele forme la indicativ prezent – eu sunt, ei sunt (cu forma populară neaccentuată –s: mi-s, ăştia-s, şi regionalul îs), tu eşti (pronunţat corect ieşti), el este (pronunţat corect ieste, cu formă neaccentuată e – pronunţat ie, familiar –i: ăsta-i, regional îi), noi súntem, voi súnteţi; indicativ imperfect – eu eram, tu erai, el era, noi eram, voi eraţi, ei erau (pentru toate aceste situaţii, e iniţial se pronunţă corect ie); indicativ perfect simplu – eu fuséi/fui, noi fusérăm/fúrăm; indicativ mai-mult-ca-perfectul – eu fusésem, noi fuséserăm; conjunctivul prezent – eu să fiu, tu să fii, el să fie; condiţional – ar fi (cu forma inversă fír-ar pentru imprecaţii, blesteme); imperativ – fii!, negativ nu fi! şi plural (nu) fiţi!; gerunziul – fiind (se desparte fi-ind); participiul – fost

* fiábil se desparte fi-a-bil, este adjectiv masculin cu pluralul fiabili şi femininul fiabilă-fiabile; se foloseşte cu referire la instalaţii, aparate, echipamente, însemnând „care prezintă siguranţă în funcţionare”. Din aceeaşi familie lexicală, apare ca noutate şi *fiabilitate, substantiv feminin cu genitiv-dativul fiabilităţii.

* fibromatos se desparte fi-bro-ma-tos, adjectiv masculin cu pluralul fibromatoşi şi femininul fibromatoasă-fibromatoase. Profund legat prin înţeles, precizăm şi pe *fibromatoză, substantiv feminin cu genitiv-dativul fibromatozei.

! fie-mea este acceptat ca atare de noua normă (anterior era menţionat substantivul fie); celelalte forme sunt fie-ta şi fie-sa, structuri utilizate în registrul popular şi familiar, fiind alcătuite din substantiv feminin şi adjectiv pronominal posesiv; genitiv-dativul este fie-mii, fie-tii, fie-sii