* fezabilitate apare ca noutate, substantiv feminin cu genitiv-dativul fezabilităţii; termenul este un franţuzism şi denumeşte „însuşirea de a fi fezabil; caracter realizabil al unui lucru”

! a fi apare cu o serie de precizări suplimentare; are următoarele forme la indicativ prezent – eu sunt, ei sunt (cu forma populară neaccentuată –s: mi-s, ăştia-s, şi regionalul îs), tu eşti (pronunţat corect ieşti), el este (pronunţat corect ieste, cu formă neaccentuată e – pronunţat ie, familiar –i: ăsta-i, regional îi), noi súntem, voi súnteţi; indicativ imperfect – eu eram, tu erai, el era, noi eram, voi eraţi, ei erau (pentru toate aceste situaţii, e iniţial se pronunţă corect ie); indicativ perfect simplu – eu fuséi/fui, noi fusérăm/fúrăm; indicativ mai-mult-ca-perfectul – eu fusésem, noi fuséserăm; conjunctivul prezent – eu să fiu, tu să fii, el să fie; condiţional – ar fi (cu forma inversă fír-ar pentru imprecaţii, blesteme); imperativ – fii!, negativ nu fi! şi plural (nu) fiţi!; gerunziul – fiind (se desparte fi-ind); participiul – fost

* fiábil se desparte fi-a-bil, este adjectiv masculin cu pluralul fiabili şi femininul fiabilă-fiabile; se foloseşte cu referire la instalaţii, aparate, echipamente, însemnând „care prezintă siguranţă în funcţionare”. Din aceeaşi familie lexicală, apare ca noutate şi *fiabilitate, substantiv feminin cu genitiv-dativul fiabilităţii.

* fibromatos se desparte fi-bro-ma-tos, adjectiv masculin cu pluralul fibromatoşi şi femininul fibromatoasă-fibromatoase. Profund legat prin înţeles, precizăm şi pe *fibromatoză, substantiv feminin cu genitiv-dativul fibromatozei.

! fie-mea este acceptat ca atare de noua normă (anterior era menţionat substantivul fie); celelalte forme sunt fie-ta şi fie-sa, structuri utilizate în registrul popular şi familiar, fiind alcătuite din substantiv feminin şi adjectiv pronominal posesiv; genitiv-dativul este fie-mii, fie-tii, fie-sii