Iulia Muşat

Verbul a (se) pierde are un articol de dicţionar cât o zi de post. Vine din latinescul perdere şi are, deci, venerabila vârstă de vreo 2000 de ani, lucru ce explică abundenţa de sensuri şi expresii.

Are atât o valoare tranzitivă („a nu mai şti unde a pus un bun material, a rămâne fără o parte a corpului ori fără o facultate”), cât şi o valoare reflexivă („a nu mai şti unde se află, a nu mai găsi drumul ori locul căutat, a greşi direcţia, a se rătăci de grupul în care se afla”). Se pot pierde sarcini, se pot pierde prieteni, ori pentru totdeauna fiinţe dragi. Se pot pierde întreceri, războaie, afaceri, procese. Se pot pierde trenuri şi ocazii. Ori timp şi chiar viaţa însăşi. Se poate întâmpla să pierzi, pur şi simplu. Chiar totul, şi să te pierzi încă şi pe tine…

Continuare »

* galician – se pronunţă galisian şi se desparte ga-li-ci-an – este un termen referitor la Galicia (comunitate autonomă în NV Spaniei, cu centrul la Santiago de Compostela), având atât valoare substantivală, cât şi adjectivală, masculin cu pluralul galicieni şi femininul galiciană-galiciene

! galileean îşi modifică forma (anterior galilean) şi primeşte, pe lângă valoarea substantivală, şi valoare adjectivală – masculin cu pluralul galileeni şi femininul galileeană-galileene

! galimatiás („vorbire sau scriere încurcată, confuză, greoaie, ininteligibilă”) este un substantiv neutru care se desparte ga-li-ma-ti-as; singura modificare faţă de vechea normă este precizarea că aparţine registrului livresc

! galopant este adjectiv masculin (anterior era neutru), cu pluralul galopanţi şi femininul galopantă-galopante

! galoroman este substantiv sau adjectiv compus, masculin cu pluralul galoromani şi femininul galoromană-galoromane, referindu-se la populaţia rezultată din amestecul galilor cu romanii. Din aceeaşi familie lexicală, este introdus ca noutate adjectivul *galoromanic, masculin cu pluralul galoromanici şi femininul galoromanică-galoromanice.

Verbul a recongela a dispărut. N-ai zice, dacă te uiţi bine în jur când ieşi un pic mai goluţ pe-afară, după ce anul ăsta a trecut (o dată!) iarna… Prin urmare, protestez! Să se bage verbul la loc, pentru că pericolul nu a dispărut şi nu e drept ca oamenii să nu fie avertizaţi asupra relelor care-i pândesc. Aparent, vorba asta e inofensivă şi n-are de ce exista, pentru că se poate foarte uşor rosti „a congela din nou”, dacă are cineva trebuinţă la o adică… Da, însă congelarea din nou este cu desăvârşire interzisă pentru alimentele perisabile.

Prin urmare, dacă efectul celor două acţiuni nu este acelaşi, nu ştiu de ce îmi pare că acel „din nou” îşi pierde relevanţa, fiind parcă nevoie de un cuvânt cu totul nou. Congelarea e una – necesară şi de folos, iar recongelarea e altă treabă, aşa că să ne-o dea înapoi! Mă întreb uneori dacă nu-şi are, când şi când, rostul lupta pentru existenţa unor cuvinte, dincolo de refuzul cutumei de a le păstra în rândul vorbelor vii. Uite, de pildă, privind acum pe fereastră şi scoţând un pic de nas pe geam…

Continuare »

* a gafa apare ca noutate, verb cu indicativul prezent el gafează, însemnând „a face o gafă (gest, atitudine sau vorbă nepotrivită, care poate constitui o indelicateţe sau o jignire neintenţionată adusă cuiva)”. Din aceeaşi familie lexicală, sunt menţionate substantivele *gafeur – masculin cu pluralul gafeuri şi *gafeuză – feminin cu pluralul gafeuze; aceşti doi termeni provin din franceză, iar pronunţia recomandată este gaför/gaföză.

* gaga este adjectiv invariabil utilizat în limbajul familiar

! gagică aparţine şi el registrului familiar, substantiv feminin cu genitiv-dativul gagicii şi pluralul gagici

! galanton este adjectiv masculin cu pluralul galantoni şi femininul galantoană-galantoane; termenul vine din franţuzescul galant homme şi înseamnă, familiar, „darnic, generos, galant”. Mai rar folosit apare substantivul feminin !galantonie, cu genitiv-dativul galantoniei.

! galiard, substantiv neutru care se desparte ga-li-ard, primeşte acum şi formă de plural – galiarde („extremităţile punţii superioare ale unei nave”)

Verbul a (se) umple are o mulţime de semnificaţii, fie ele proprii, fie figurate. Sensul general se referă la „a face ca un recipient, o cavitate etc. să fie pline (până la limită)”, dar prin extindere de sens termenul poate avea în vedere chiar şi acţiunea de „a face să conţină o cantitate oarecare din ceva”. Termenul se mai poate referi şi la a ocupa ori a acoperi o suprafaţă, o întindere – se umple grădina de flori, pământul de iarbă, cerul de stele.

Verbul se foloseşte şi în domeniul gastronomic – „a introduce într-un înveliş de aluat, de carne, de legume etc. un preparat culinar (tocat), pentru a pregăti anumite mâncăruri”. Tot legat de bucătărie aş menţiona şi expresia a umple borş (adică a pune la fermentat tărâţe amestecate cu drojdie şi apă clocotită), ori cea care are în vedere hrănirea cu asupra de măsură – a-şi umple burta/pântecele.

Continuare »

! g este o literă şi se citeşte ge/ghe/gî, din punct de vedere morfologic fiind substantiv masculin sau neutru şi având pluralul g/g-uri. I se alătură şi *g sunet, care se citeşte gî, este substantiv masculin şi are pluralul g.

* gablonz se pronunţă gablonţ şi se desparte ga-blonz, fiind substantiv neutru cu pluralul gablonzuri

* gabonez este un termen care se referă la Gabon, funcţionând atât ca substantiv, cât şi ca adjectiv masculin cu pluralul gabonezi şi femininul gaboneză-ganoneze

* gadget apare ca anglicism (dg se pronunţă ğ), se desparte ga-dget şi este substantiv neutru cu pluralul gadgeturi

* gael se desparte ga-el şi este substantiv masculin cu pluralul gaeli („populaţie de origine celtică ce a locuit în vechime în Irlanda şi Scoţia”). Este menţionat ca noutate şi substantivul care denumeşte limba acestei populaţii, *gaelică, feminin cu genitiv-dativul gaelicei.