Iulia Muşat

Verbul a cunoaşte are, într-un sens extrem de larg, următoarele semnificaţii: „a lua cunoştinţă de obiectele şi de fenomenele înconjurătoare, reflectate în conştiinţă; a stabili în chip obiectiv natura, proprietăţile, relaţiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă cu adevărul”. Într-un sens mai puţin riguros (dar, probabil, mai adecvat limitelor cunoaşterii umane), verbul înseamnă „a avea sau a dobândi cunoştinţe pe baza studiului, a experienţei; a fi luat la cunoştinţă de ceva”.

Cât despre obiectivitate şi adevăr… cel puţin atunci când e vorba despre cunoaşterea oamenilor („a şti, a afla cine este cineva”), mi se pare că, de fapt, participarea afectivă, emoţia, căldura sentimentelor, doar ele ne permit să cunoaştem cu adevărat oamenii din jurul nostru. Celor care ne privesc obiectiv, ca pe obiecte de studiu, de obicei nu le permitem accesul în intimitatea firească, cea care ne dezvăluie esenţa, deci cunoaşterea lor e indirectă şi eronată. Sigur, puteţi să-mi explicaţi cum e cu psihologia, dar sunteţi siguri că v-aţi vrea viaţa trăită între oameni-psiholog?…

Continuare »

! ginerică este un termen folosit în registrul familiar, substantiv masculin cu două forme acceptate pentru genitiv-dativ – lui ginerică/ginericăi

! gíngaş / gingáş are acum două variante accentuale; este adjectiv masculin cu pluralul gíngaşi/gingáşi şi femininul gíngaşă/gingáşă – gíngaşe/gingáşe

! gingirică este substantiv feminin („mic peşte marin, asemănător cu scrumbia de Dunăre”), care acum are şi formă de plural – gingirici

* girantă (garantă) este substantiv feminin cu genitiv-dativul girantei şi pluralul girante

* girofar apare ca noutate, substantiv neutru cu pluralul girofaruri („far rotativ cu sclipiri, motat pe autovehicule”)

Verbul a vira are trei sensuri de bază, primul dintre acestea fiind „a schimba direcţia de mers, a face un viraj”, utilizat pentru vehicule, nave şi aeronave sau despre oamenii care le conduc. Se pare că, utilizat în domeniul maritim, termenul mai înseamnă „a trage, a readuce la bord o parâmă, lanţul şi ancora navei, a ridica o greutate”. Desigur, în sens metaforic, verbul înseamnă „a schimba tema discuţiei, a trece la altă vorbă”, pentru toate aceste situaţii, sinonimele fiind a coti ori a cârmi.

Un alt sens, mai rar folosit din cauza ariei de utilizare (în chimie, în fotografie), este cel care înseamnă „a trata o copie fotografică cu o soluţie specială pentru a schimba nuanţele de negru în alte nuanţe, a schimba culoarea unui pozitiv fotografic cu ajutorul unui reactiv”, utilizându-se chiar pentru culori – „a trece la altă culoare sub acţiunea unui reactiv”. Valoarea figurată se referă aici la „a-şi schimba nuanţa” (legat de opinie sau de o poziţie adoptată).

Continuare »

! ghinionist (ghi-ni-o-nist) primeşte, pe lângă valoarea substantivală consemnată anterior, şi valoare adjectivală, masculin cu pluralul ghinionişti şi femininul ghinionistă-ghinioniste

! ghionoaie (ciocănitoare) se desparte tot ghi-o-noa-ie, dar suferă câteva modificări faţă de vechea normă, având acum o singură formă de genitiv-dativ – ghionoaiei şi de plural – ghionoaie

! ghiotura se foloseşte exclusiv în locuţiunea adverbială cu ghiotura („în număr, în cantitate mare; fără nicio deosebire, cu grămada”)

! ghiudén / ghiudém (prima silabă este ghiu-) apare ca substantiv neutru, care are şi formă de pluralul ghiudenuri / ghiudemuri când e vorba de sorturi („cârnat uscat, presat şi foarte condimentat”)

* giardia se desparte giar-di-a, substantiv feminin cu genitiv-dativul giardiei

Verbul a (se) plimba înseamnă, în sensul său cel mai larg, „a umbla în voie dintr-un loc în altul pentru a se recrea, a se deplasa fără grabă şi fără ţintă, a face mişcare, a lua aer”. Se poate, de asemenea, referi la o acţiune împreună cu altcineva – „a duce, a purta (oameni sau animale); a scoate şi a însoţi pe cineva la plimbare”, ori asupra unui lucru – „a mişca un obiect încoace şi încolo, a trece dintr-o parte în alta”. De asemenea, se pot plimba ochii sau privirile („a trece cu vederea în repetate rânduri”).

Sinonimele sunt destul de numeroase, cu nuanţe expresive diferite – a călători, a colinda, a cutreiera, a (se) mişca, a parcurge, a străbate, a vântura, dar şi termeni familiari ori regionali – a se plimbarisi, a se şeităli, a şpariţi. Desigur, preferatele mele sunt tot expresiile: „a se plimba ca vodă prin lobodă” (adică a umbla în toate părţile fără nicio piedică), „a plimba degeaba cărţile la şcoală” ori imperativele „du-te de te plimbă!” şi „plimbă ursu’!” (adică „vezi-ţi de treabă!, du-te şi lasă-mă-n pace!, fugi de-aici!, pleacă!”)

Continuare »

! Gestapó se ortografiază cu iniţială majusculă, substantiv propriu neutru venit din germană, de unde păstrează pronunţia – gesta pron. ghesta; se desparte Ge-sta-po şi se articulează Gestapoul

* gestual (ges-tu-al) este adjectiv masculin cu pluralul gestuali şi femininul gestuală-gestuale („care se exprimă prin gesturi, referitor la gesturi”)

! gheabă (ciupercă) apare ca substantiv feminin cu genitiv-dativul ghebei şi pluralul ghebe. Termenul apare şi în compuse precum !gheabă-de-brad (substantiv feminin cu genitiv-dativul ghebei-de-brad şi pluralul ghebe-de-brad) şi !gheabă-de-pădure (substantiv feminin cu genitiv-dativul ghebei-de-pădure şi pluralul ghebe-de pădure).

! a se gheboşa trece în categoria reflexivelor, având indicativul prezent el se gheboşează, conjunctivul el să se gheboşeze şi gerunziul gheboşându-se

! ghicit este substantiv neutru; forma de plural nu mai este specificată