Iulia Muşat

Verbul a învia face parte dintre acelea care au suferit, în noul DOOM, importante modificări. Conform noii norme, indicativul prezent are formele eu învii/înviez, tu învii/înviezi, el învie/înviază, în timp ce conjunctivul este el să învie/învieze. Înseamnă în primul rând „a reveni sau a readuce la viaţă, a deveni din nou viu (după ce a fost mort)”, putându-se referi şi la vegetaţie – „a renaşte după sfârşitul iernii, a începe să se dezvolte din nou”.

Desigur, cele mai multe utilizări ale termenului sunt de natură metaforică. Cuvântul se foloseşte cu privire la memorie – „a reveni sau a face să revină în minte, a (se) trezi în amintire”. Exceptând credinţele religioase şi basmele, în care personajele pot fi readuse la viaţă, verbul este utilizat mai curând în formă negativă, tocmai pentru a sublinia imposibilitatea unui astfel de act – „morţii nu mai învie” se spune.

Continuare »

! gentilom are acum două modalităţi de despărţire în silabe – gen-ti-lom/gen-til-om; este substantiv masculin şi are pluralul gentilomi

* geodinamic (ge-o-di-na-mic) este un adjectiv nou, masculin cu pluralul geodinamici şi femininul geodinamică-geodinamice (cu referire la ştiinţa care studiază modificările scoarţei terestre)

* geomorfologă (ge-o-mor-fo-lo-gă) este folosit rar, substantiv feminin cu genitiv-dativul geomorgologei şi pluralul geomorfologe – specialistă în geomorfologie („ştiinţă care studiază formele de relief ale suprafeţei pământului”)

* gerbéră apare ca noutate, substantiv feminin cu genitiv-dativul gerbérei şi pluralul gerbére

* gerontolog este substantiv masculin cu pluralul gerontologi. Substantivul feminin corespunzător este mai rar folosit – *gerontologă, cu genitiv-dativul gerontologei şi pluralul gerontologe. Din aceeaşi familie lexicală a gerontologiei („ramură a biologiei care studiază problemele bătrâneţii”), apare ca noutate adjectivul *gerontologic, masculin cu pluralul gerontologici şi femininul gerontologică-gerontologice.

Verbul a încondeia se formează de la cuvântul de bază condei şi are semnificaţii pornind de la obiceiul scriiturii, al desenului ori al înfloririi. Cel mai des întâlnit sens este cel legat de Sărbătorile Pascale şi înseamnă „a împodobi ouăle (de Paşte)”, fiind apoi folosit şi în context mai larg, pentru împodobirea cu desene (făcute cu ajutorul condeiului) a obiectelor de ceramică. În limbajul popular, termenul de poate referi şi la împodobirea de alt tip, însemnând „a înnegri sprâncenele sau genele”.

Verbul are, desigur, şi un sens figurat foarte interesant, deplasat cu totul către spectrul negativ al vocabularului. Se foloseşte deci în loc de „a prezenta în lumină nefavorabilă, a vorbi de rău pe cineva”, având printre sinonime pe a bârfi, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a ponegri. Un sens mai rar folosit – şi de care chiar n-am dat prin dicţionare – este specific sferei semantice a şcolii, cu referire la punerea unor note mici, sugerând pedeapsa pentru neştiinţă sau obrăznicie.

Continuare »

* geminată este introdus ca substantiv feminin ce funcţionează alături de adjectivul cu aceeaşi formă; are genitiv-dativul geminatei şi pluralul geminate, referindu-se la „consoanele rezultate prin geminaţie, care se pronunţă lung”

* generalist, masculin cu pluralul generalişti, primeşte şi valoare substantivală, ca şi femininul *generalistă, care are genitiv-dativul generalistei şi pluralul generaliste; termenii denumesc „medicii specialişti în medicină generală”

* generativ apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul generativi şi femininul generativă-generative, însemnând „care generează, care dă naştere” şi denumind un tip aparte de gramatică („ce tinde să stabilească regulile de formare a frazelor corecte într-o limbă”). Din aceeaşi familie lexicală, apare *generativism, substantiv neutru ce denumeşte un „curent lingvistic având ca bază teoria generativă”.

* genist, substantiv masculin cu pluralul genişti, înseamnă „militar din trupele de geniu”

! genocid, substantiv neutru, rămâne cu o singură formă de plural – genocide (anterior acceptatul genociduri dispare)

Verbul a (se) înverzi se formează de la adjectivul verde şi înseamnă, în cea mai generoasă dintre accepţii, „a colora în verde”, lucru ce nu are întotdeauna semnificaţie pozitivă, putându-se avea în vedere şi sensul de „a păta, a murdări cu verde”. Atunci când are nuanţă reflexivă, verbul se referă la „a deveni sau a se face verde”.

Această din urmă semnificaţie îmi pare a fi cel mai des utilizată, mai ales cu trimitere la schimbările care se produc primăvara asupra vegetaţiei. Astfel, se foloseşte despre natură sau despre locuri din natură – „a se acoperi cu verdeaţă”, dar şi despre arbori – situaţie în care este sinonim cu a înfrunzi, aducător de bucurii.

Continuare »

! gângav/gângáv acceptă acum ambele forme accentuale; are atât valoare adjectivală, cât şi substantivală, masculin cu pluralul gângavi/gângávi şi feminin gângavă/gângávă, cu pluralul gângave/gângáve

! gârgâr este substantiv neutru care are acum numai o formă de plural – gârgâre (a dispărut gârgâruri); termenul denumeşte o „unealtă folosită la pescuitul marin prin încercuirea şi adunarea bancurilor de hamsii, stavrizi, scrumbii etc.”

! gârniţă (varianta gârneaţă a dispărut) este un regionalism, substantiv feminin cu genitiv-dativul gârniţei şi pluralul gârniţe („arbore înrudit cu stejarul”)

* geacă (gea-că) primeşte, în sfârşit, drept de existenţă (giacă-giace nu mai apare); este menţionat ca substantiv feminin cu genitiv-dativul gecii şi pluralul geci

* gemelar apare ca noutare, adjectiv masculin cu pluralul gemelari şi femininul gemelară-gemelare („referitor la gemeni”). Din aceeaşi familie lexicală, !gemelipară primeşte, pe lângă valoarea adjectivală anterioară, şi valoare substantivală, feminin cu pluralul gemelipare; termenul de referă la „femeie care a născut gemeni”.