Iulia Muşat

Verbul a (se) zori are, în dicţionare, două sensuri distincte, având etimologii diferite. Din substantivul zor, acţiunea înseamnă „a merge repede, a iuţi (pasul); a lucra cu grabă, febril; a da zor”, fiind sinonim cu a se grăbi. De asemenea, se poate referi la „a insista pentru grăbirea unei acţiuni”, echivalent cu a constrânge, a îmboldi, a îndemna. Termenul are conotaţii negative, deoarece folosirea lui implică presiunea permanentă şi posibilitatea de a greşi.

Cel de-al doilea verb se formează de la un alt substantiv şi înseamnă „a se ivi zorile, a se face ziuă”; apare uneori chiar în expresia a zori de ziuă. Se referă la „lumina care se arată pe cer înainte de a răsări Soarele; timp al zilei când răsare Soarele; faptul zilei, auroră” şi funcţionează în foarte multe locuţiuni şi expresii: în zori de zi, în zorii zorilor, până-n zori, la revărsatul zorilor, din zori până-n seară etc.

Continuare »

! gren („intensificare bruscă şi temporară a vântului, însoţită uneori de ploaie”) este substantiv neutru cu pluralul grénuri

* grenadián („referitor la Grenada”) se desparte gre-na-di-an, putând avea atât valoare adjectivală, cât şi valoare substantivală; termenul are pluralul grenadieni şi femininul grenadiană-grenadiene

! greş apare ca substantiv neutru care se foloseşte numai în expresii

* grill este un anglicism, substantiv neutru cu pluralul grilluri

! grisaille e substantiv neutru, vine din franceză, se pronunţă grizáĭ, se desparte gri-saille şi are pluralul grisaille-uri

Verbul a înnebuni înseamnă, în sensul propriu al cuvântului, „a fi atins de nebunie, de demenţă; a deveni nebun, a pierde facultatea de a judeca normal”, fiind sinonim cu a se aliena. Prin extindere de sens şi exagerare metaforică, se referă la „a-şi pierde calmul, stăpânirea de sine” din cauze diverse – de durere, de fericire, de furie. Lexemele echivalente sunt destul de numeroase şi de expresive: a se bolânzi, a căpia, a se scrânti, a se sminti, a se sona, a se strechea, a se sturluiba, a se trăsni, a se ţăcăni, a se ţicni, a zăluzi, a se zărghi.

Termenul poate avea şi valoare tranzitivă, situaţie în care înseamnă „a face pe cineva să-şi piardă stăpânirea de sine, a scoate din starea normală”, stabilind sinonimie cu a ameţi, a buimăci, a zăpăci, dar şi cu a agasa, a sâcâi, a enerva, a exaspera (în situaţii mai grave). Expresiile sunt faine: „nu mă-nnebuni!” exprimă mirarea sau neîncrederea, „ai înnebunit?” este (de fapt) o exclamaţie de dezaprobare, iar „să-nnebunesc!” e echivalentul garantării celor spuse; se poate „înnebuni după cineva sau după ceva”, se poate „înnebuni de cap pe cineva”.

Continuare »

! grâu are în noul DOOM o situaţie ceva mai clară; există un prim sens care înseamnă „cereală” şi care este substantiv masculin, fără vreo altă precizare. Pe de altă parte, există un al doilea !grâu („semănătură, lan”), care este substantiv neutru cu două forme acceptate pentru plural – grâne/grâie.

! greábăn („regiune a corpului unor animale mari situată între gât şi spinare; coamă a unui munte”) este substantiv neutru care nu mai are, acum, decât o singură formă de plural – grébene

! grec are fie valoare adjectivală, fie valoare substantivală, şi apare cu forme complete numai pentru masculin – pluralul greci; femininul singular este greacă

* grefieră (gre-fi-e-ră) este substantiv feminin cu genitiv-dativul grefierei şi pluralul grefiere

! gregorian (gre-go-ri-an) este adjectiv masculin fără formă de plural; femininul este gregoriană-gregoriene

Verbul a ursi apare cu o explicaţie etimologică legată de un termen din neogreacă – oríso (viitorul lui a determina), termen ce-mi pare relativ târziu, dată fiind vechimea credinţelor păgâne legate de acest act. Apare foarte des în superstiţii şi basmele populare (în creaţia folclorică, în general), însemnând „a hotărî dinainte soarta unei fiinţe sau a unui lucru”, fiind sinonim cu a hărăzi, a meni, a predestina, a soroci, a sorti.

Într-o foarte puternic specializată accepţie a termenului, ursit(ă) înseamnă „persoană considerată ca fiind predestinată să devină soţ (soţie) cuiva”, referindu-se însă şi la ceea ce înseamnă destin, soartă ori fatalitate. Într-un sens general, verbul poate avea în vedere orice intenţie de „a face cuiva vrăji, farmece”, fiind sinonim cu a vrăji, a fermeca, ori doar referindu-se la încercarea de a prezice, a ghici viitorul cuiva.

Continuare »

! gratis primeşte acum o nouă valoare pe lângă cea mai veche, adverbială; este, de asemenea, adjectiv invariabil

! gravid apare ca adjectiv masculin, femininul fiind gravidă-gravide

! gravífic („referitor la gravitaţie”) îşi modifică genul – masculin cu pluralul gravífici şi femininul gravífică-gravífice

! grăbire pierde forma de plural; este substantiv feminin cu genitiv-dativul grăbirii

* grânar este introdus cu un sens în plus (diferit de neutrul grânar „hambar”); este un arhaism care înseamnă „negustor”, masculin cu pluralul grânari