În 2016, mai bine de 400 de cuvinte şi sensuri noi, sau definiţii, au fost adăugate în American Heritage Dictionary.

Editorul executiv, Steve Kleinedler, spune că dacă sunteţi interesaţi de provenienţa unui cuvânt, acest dicţionar poate fi de mai mare ajutor decât altele şi nu ar fi surprins dacă termenii nou adăugaţi nu vă vor fi chiar necunoscuţi.

Kleinedler declară:

Unii dintre competitorii noştri se vor concentra pe momentul în care un termen a intrat în limba engleză. Noi ne concentrăm mai mult asupra căii pe care acesta a parcurs-o mergând până la origini dacă e posibil. Încercăm să nu aducem adăugiri vocabularului până când nu credem că termenul va rămâne în el. Drept urmare, e posibil să ne ia un pic mai mult timp ca să introducem un termen decât competitorilor noştri. Dar asta este pentru că nu vrem să introducem ceva şi să isprăvim eliminându-l după un an sau doi.

Unul dintre termenii adăugaţi în 2016 este „spaetzle”, un fel de paste sau de tăieţei de origine germană.

Kleinedler mai spune:

Dacă sunteţi dintr-o parte a ţării unde a existat un val puternic de imigranţi germani în anii 1800 şi 1900, acesta este un termen evident, până în măsura în care gazdele cu care am vorbit din acea regiune se întreabă: „De ce tocmai acum este adăugat? De ce nu se află în dicţionar de multă vreme?” Pentru gazdele din regiunile care nu au primiţi imigranţi germani e un termen complet nou.

Printre termenii adăugaţi se află şi „glamping”, adică a face camping de o manieră glamour sau în condiţii luxoase. Kleinedler adaugă: Acum cinci ani m-aş fi gândit că acest cuvânt nu va intra în dicţionar, dar a tot fost folosit, aşa că acum îşi ocupă locul său.

Notele referitoare la utilizarea cuvântului „xenophobia” au suferit schimbări.

Kleinedler comentează:

Acesta este un exemplu legat de ce folosim secţiunea de utilizări. American Heritage Dictionary are o secţiune de utilizări constând din aproximativ 170 lingvişti, scriitori, poeţi, dramaturgi, jurnalişti, autori de rebus şi persoane care folosesc limba în activitatea lor zilnică.

Membrii secţiunii au fost întrebaţi care dintre cele două pronunţii uzuale ale cuvântului „xenophobia” li se pare mai accetabilă: cea cu „e scurt” în prima silabă sau cea cu „e lung”, iar aceştia au considerat, în număr copleştitor, ambele forme acceptabile şi foarte puţini au preferat pronunţia „ZEE-nophobia” mai mult decât „ZEN-ophobia”.

Printre trermenii adăugaţi în acest an se află:

• katana: o sabie lungă, cu o singură muchie folosită cu ambele mâini, purtată tradiţional de samurai;
• maki: sushi rulat care constă tipic din orez aromat cu oţet şi peşte crud sau gătit, înfăşurat într-o foaie de nori şi de obicei tăiat în bucăţele de mărimea unei înghiţituri;
• microbead: particulă minusculă din plastic, de obicei de mai puţin de 1 milimetru în diametru, folosită drept abraziv în produse de igienă personală, cum ar fi săpun, şampon şi pastă de dinţi. Aceste particule din produsele de igienă personală au fost interzise în SUA deoarece contribuie la poluarea apei;
• poke: salată hawaiană sau aperitiv care constă tradiţional din peşte crud tăiat cubuleţe, deseori ton galben, marinat în sos de soia şi ulei de susan şi amestecat cu ceapă tocată, seminţe de susan şi ghimbir;
• ransomware: malware care dezactivează funcţionarea normală a calculatorului până când este plătită o sumă de bani sau altă răscumpărare persoanei sau organizaţiei responsabile pentru piratare;
• showrunner: persoană care deţine controlul creativ asupra unui serial difuzat la televiziune şi care îi administrează operaţiunile zilnice;
• Zika: un virus care se transmite în principal prin muşcături de ţânţari şi care provoacă o boală cu simptome de febră, mâncărime, dureri de articulaţii şi conjunctivită. Infectarea cu virusul Zika la o femeie însărcinată poate produce microencefalie sau alte afecţiuni ale creierului fătului. Virusul poate fi transmis şi prin contact sexual şi de la mamă la făt. Se mai numeşte şi virusul Zika.