29 iul.

a (se) rătăci

Verbul a (se) rătăci are mai multe sensuri, diferenţiate în funcţie de valoarea activă sau reflexivă. Se referă, în primul rând, la „a pierde sau a încurca drumul, a greşi direcţia, a nu mai şti unde se află”, putând avea în vedere şi piederea de o altă persoană (situaţie în care poate fi sinonim cu a se răzleţi). Atunci când are valoare tranzitivă, verbul înseamnă „a nu mai şti unde a fost pus sau unde se găseşte cineva sau ceva” ori „a ajunge sau a se afla într-un loc unde nu se aştepta nimeni”, stabilind sinonimie cu a (se) pierde.

Într-o accepţie mai relaxată, termenul înseamnă „a umbla de ici-colo căutând drumul, încercând să iasă la liman, să se orienteze, să ajungă la ţintă; a merge din loc în loc fără un scop precis”, fiind similar ca sens cu a hoinări, a colinda, a vagabonda, a umbla, chiar cu a pribegi, dar şi a se aciua, a se oploşi, a se pripăşi – atunci când are în vedere aşezarea într-un loc străin. Dincolo de toate acestea, sensul figurat cel mai des utilizat al acestui verb se referă la „a se abate de la calea cea dreaptă”.

Din punctul meu de vedere, rătăcirile intră în ordinea firească a lucrurilor. Important e să nu-ţi pierzi minţile definitiv, dar un dram de nebunie nu strică în viaţa nimănui. Chiar nefericite, există experienţe în urma cărora ne schimbăm fundamental şi care ne îmbogăţesc considerabil, rătăciri fără de care – paradoxal – „normalitatea” din noi nu ar mai fi ceea ce este. Oamenilor le este teamă de nebunia din ei şi nu se întreabă prea des dacă nu cumva, evitând-o şi eliminând-o din ecuaţia fiinţei lor, nu-şi ratează Adevărul.

Altfel privind lucrurile, cele mai dragi îmi sunt, desigur, rătăcirile prin lume… Am cumva sentimentul că plimbările mele prin alte ţări mi-au modificat fundamental esenţa, m-au schimbat într-un mod la care nu mă aşteptam: am început să nu mai am sentimentul „străinătăţii”. Oriunde m-aş duce, am o senzaţie „de bine”; nu e ca acasă, dar nici nu mai resimt distanţele uriaşe între mine şi restul lumii. Dintre noi şi restul lumii. Iar vara asta m-am întrebat pentru prima dată dacă asta o fi însemnând să te consideri „cetăţean european”.

Adauga un comentariu!



Alte articole pe subiecte similare

  • a (se) pierde: Verbul a (se) pierde are un articol de dicţionar cât o zi de post. Vine ...
  • a colinda: Verbul a colinda este obținut, prin derivare regresivă, din substantivul colindă. Are un sens de ...
  • a predestina: A predestina este un verb pe care fiinţa mea modernă, superficială şi lipsită de fineţe ...
  • a (se) scumpi: Verbul a (se) scumpi s-a format prin derivare din adjectivul scump şi înseamnă "a mări, ...
  • a importuna: Verbul a importuna face parte dintre verbele cele (relativ) noi, care au ajuns la noi ...

© 2021 blog.ro-en.ro