Pentru verbul a doborî, dicționarul trimite la forma a oborî, care vine din slava veche. Primul sens al termenului înseamnă „a da jos, a culca la pământ”, iar aceasta este și accepția cel mai des utilizată. În alte situații, verbul poate să se refere la „a face să se desprindă și să cadă din locul unde este fixat, atârnat, agățat” sau „a face să cadă o ființă sau un obiect care zboară sau plutește prin aer”. O utilizare aparte a termenului are în vedere recordurile sportive: „a depăși cel mai bun rezultat anterior, a bate recordul existent”, fiind echivalent al lui a depăși.

Sinonimele sunt destul de numeroase: a arunca, a azvârli, a întinde, a lungi, a răsturna, a dărâma, a trânti, a prăbuși, a prăvăli, a ucide sau a vâna (despre animale), a detrona, a înfrânge, a învinge, a împovăra, a supune, a distruge, a răpune (în luptă), a ajunge, a birui, a copleși, a năpădi, a podidi, a răzbi, a cuprinde, a covârși (pentru boli, suferințe, oboseală, stări fizice sau psihice etc.), a nimici, a stârpi, a lichida ori a desființa (sens figurat, referindu-se la stări de lucruri, situații, concepții, teorii etc.).

În perioada aceasta, probabil cel mai des utilizată este trimiterea la doborârea bradului. Frumoșii copăcei sunt aduși în piețele orașelor, pentru ca fiecare familie să se poată bucura de minunatele tradiții ale Crăciunului. Evident, mulți dintre noi s-au orientat către variantele artificiale, din motive ce țin de confortul și comoditatea fiecăruia, ori pentru că ne interesează aspectul ecologic al problemei. Se desfășoară programe serioase de replantare a brazilor pe care marile magazine îi vând în ghivece, și suntem asigurați că se fac eforturi pentru împădurirea zonelor de unde copăceii au fost tăiați. Și conștiința ne este un pic adormită.

Cel de-al doilea sens care m-a preocupat zilele astea s-a referit la o grozăvie de viroză care m-a doborât, pur și simplu! Pe finalul anului, am uitat și de vitamine, și de echinacee, și de mineralizare, și de hidratare, de toate obiceiurile bune… Atâta alergătură am avut în program, că abia mi-am adus aminte să mănânc! De la an la an descopăr noi limite de doborât în ceea ce privește rezistența organismului meu la stres. Recent, am descoperit că tinde, lejer, spre zero – rezistența, zic. S-a terminat cu superputerile, ne retragem la azil! Sau în vreo țară exotică – după posibilități, evident!