„The Old Familiar Faces” de Charles Lamb
I have had playmates, I have had companions, In my days of childhood, in my joyful school-days– All, all are gone, the old familiar faces. |
Ortaci de joc aveam şi-aveam tovarăşi În anii prunci, în cei voioşi de şcoală – Toţi, duşi sunt toţi, cei mie scumpi cândva. |
I have been laughing, I have been carousing, Drinking late, sitting late, with my bosom cronies– All, all are gone, the old familiar faces. |
Am fost hazliu, am fost petrecăreţ, Beam până-n zori, stam mult cu dragi meseni – Toţi, duşi sunt toţi cei mie scumpi cândva. |
I loved a Love once, fairest among women: Closed are her doors on me, I must not see her– All, all are gone, the old familiar faces. |
Iubeam, pe vremi, o Fată, stea-ntre fete: Mi-e-nchisă poarta ei, s-o văd nu-i chip – Toţi, duşi sunt toţi, cei mie scumpi cândva. |
I have a friend, a kinder friend has no man: Like an ingrate, I left my friend abruptly; Left him, to muse on the old familiar faces. |
Aveam un prieten, blând cum nimeni n-are: Ca un ingrat, deodat’ m-am rupt de el; M-am rupt, visând la cei prea scumpi cândva. |
Ghost-like I paced round the haunts of my childhood, Earth seem’d a desert I was bound to traverse, Seeking to find the old familiar faces. |
Strigoi, trec iar pe unde-am fost copil; Pustiu e parcă locul ce-l colind, Pândind să dau de cei prea scumpi cândva. |
Friend of my bosom, thou more than a brother, Why wert not thou born in my father’s dwelling? So might we talk of the old familiar faces– |
Prieten cald, mai mult decât un frate, De ce nu te-ai născut în casa tatei? Puteam vorbi de cei prea scumpi cândva. |
How some they have died, and some they have left me, And some are taken from me; all are departed– All, all are gone, the old familiar faces. |
Unii-au murit, mă părăsiră alţii Sau alţii mi-au fost smulşi; deci toţi plecat-au – Toţi, toţi s-au dus, cei mie scumpi cândva. |
Charles Lamb | traducere de Tudor Dorin |