01 Feb

„The Bridge Of Sighs” de Thomas Hood

One more Unfortunate,
Weary of breath,
Rashly importunate,
Gone to her death!
O altă oropsită,
Sătulă de-amar,
Călcă nesăbuită
Al morţii hotar!

Take her up tenderly,
Lift her with care;
Fashion’d so slenderly
Young, and so fair!
Purtaţi-o cu milă,
Cu grijă, blajin:
E-atât de fragilă
Şi-i parcă un crin!
Look at her garments
Clinging like cerements;
Whilst the wave constantly
Drips from her clothing;
Take her up instantly,
Loving, not loathing.
Vestmântul său, iată,
Ca giulgiul arată;
E leaorcă de apă
Sărmana copilă:
Luaţi-o degrabă,
Blând şi cu milă.
Touch her not scornfully;
Think of her mournfully,
Gently and humanly;
Not of the stains of her,
All that remains of her
Now is pure womanly.
N-o dispreţuiţi,
S-o compătimiţi,
Blajin şi-omenos.
Ce astăzi mai poate,
Săraca, s-arate
E pur şi duios.
Make no deep scrutiny
Into her mutiny
Rash and undutiful:
Past all dishonour,
Death has left on her
Only the beautiful.
Să nici nu vă mire
A ei răsvrătire,
Fapt necugetat;
Spălând-o de-ocară,
Asupră-i coboară
Linţoliul curat.
Still, for all slips of hers,
One of Eve’s family—
Wipe those poor lips of hers
Oozing so clammily.
O Evă: – făptura
Străvechii greşale…
Ştergeţi-i gura
De mâl şi de bale.
Loop up her tresses
Escaped from the comb,
Her fair auburn tresses;
Whilst wonderment guesses
Where was her home?
Piepten, podoabă,
În păr ca mătasa
N-o să mai pună…
Gloata se-ntreabă
Unde-avea casa?
Who was her father?
Who was her mother?
Had she a sister?
Had she a brother?
Or was there a dearer one
Still, and a nearer one
Yet, than all other?
Mamă şi tată
Avut-a vreodată?
Avut-a surate?
Avut-a vrun frate?
Sau de-alt om fu, poate,
Mai apropiată
Ca de toţi şi de toate?
Alas! for the rarity
Of Christian charity
Under the sun!
O, it was pitiful!
Near a whole city full,
Home she had none.
Aici, oh, sub soare
Rar afli-ndurare
Şi milă-n creştin!
Ce jalnic e, vai,
În târg să nu ai
Niciun cămin…
Sisterly, brotherly,
Fatherly, motherly
Feelings had changed:
Love, by harsh evidence,
Thrown from its eminence;
Even God’s providence
Seeming estranged.
Frate, surată,
Mamă şi tată
S-au înstrăinat:
Iubirea, sub osândă,
A doborât-o, frântă;
Chiar Pronia sfântă
Parc-a zburat.
Where the lamps quiver
So far in the river,
With many a light
From window and casement,
From garret to basement,
She stood, with amazement,
Houseless by night.
Departe, hăt, unde
Lămpi tremură-n unde,
Lumini mărunţele
Din poduri şi case,
Din hrubele joase,
Ea tot aşteptase
Năucă, sub stele…
The bleak wind of March
Made her tremble and shiver;
But not the dark arch,
Or the black flowing river:
Mad from life’s history,
Glad to death’s mystery,
Swift to be hurl’d—
Anywhere, anywhere
Out of the world!
Vântoase tăioase
O frânseră-aproape;
Dar n-o înfricase
Vâltoarea de apă.
De viaţa-i sătulă,
De moarte flămândă,
Din lume, îndată,
Oriunde, oriunde
S-a vrut aruncată!
In she plunged boldly—
No matter how coldly
The rough river ran—
Over the brink of it,
Picture it—think of it,
Dissolute Man!
Lave in it, drink of it,
Then, if you can!
Sărit-a-ndrăzneaţă,
Deşi ca de gheaţă
E râul spumat.
Spre ape priveşte,
De ea ţi-aminteşte,
Tu, om desfrânat!
Apoi, de-i putea,
Te-aruncă şi bea!
Take her up tenderly,
Lift her with care;
Fashion’d so slenderly,
Young, and so fair!
Purtaţi-o cu milă.
Cu grijă, blajin:
E-atât de fragilă,
Şi-i, parcă, un crin!
Ere her limbs frigidly
Stiffen too rigidly,
Decently, kindly,
Smooth and compose them;
And her eyes, close them,
Staring so blindly!
Cât nu-s încă sloi
Braţele-i moi,
Frumos le-aşezaţi,
Uşure; şi-apoi
I-nchideţi cei doi
Ochi orbi şi holbaţi…
Dreadfully staring
Thro’ muddy impurity,
As when with the daring
Last look of despairing
Fix’d on futurity.
E groaznic holbată,
Prin mâl, murdărie,
Ţintind, disperată
O ultimă dată
Spre ce va să vie…
Perishing gloomily,
Spurr’d by contumely,
Cold inhumanity,
Burning insanity,
Into her rest.—
Cross her hands humbly
As if praying dumbly,
Over her breast!
S-a stins de ruşine,
De vorbe haine,
De neomenie,
De rea nebunie…
Cade-se-a-i pune
Recile-i mâini,
Ca-n rugăciune,
Cruce, pe sâni.
Owning her weakness,
Her evil behaviour,
And leaving, with meekness,
Her sins to her Saviour!
Ştiindu-i greşalele
Ce le făcuse,
Iart-o şi spală-le,
Bune Isuse!
Thomas Hood traducere de Tudor Dorin

Adauga un comentariu!



Subscribe without commenting

Alte articole pe subiecte similare

© 2017 blog.ro-en.ro