Verbul a (se) comprima vine din limba franceză (comprimer) și este destul de des folosit, având câteva sensuri, în general cunoscute. Prima utilizare pare a veni din fizică – „a micșora volumul unui corp (mai ales a unui gaz) cu ajutorul unei forțe sau presiuni exterioare, a apăsa cu putere spre a micșora volumul”, sinonim cu a condensa, a presa. De aici derivă sensul figurat al verbului, folosit cu privire la sentimente și stări sufletești – „a împiedica să se manifeste, a stăvili printr-un efort de voință”, echivalent al lui a înăbuși, a înfrâna, a reprima.

O accepție a termenului, care mie îmi era mai puțin cunoscută, este „a reduce personalul unei întreprinderi sau instituții, a face mai mic ca urmare a limitării statelor”… Mai puțin cunoscută pentru că, așa cum mi-am dat imediat seama, îmi lipsea din minte asocierea cu mult mai cunoscutul său sinonim în această situație – a restrânge. Dicționarele susțin că referirea la o singură persoană, cu sensul de „a pune în cadru disponibil”, este improprie (ceea ce nu o împiedică să circule, se pare).

În momentul în care am început căutările pentru acest verb, aveam în minte altă semnificație, pe care nu am găsit-o însă menționată decât în Noul dicționar explicativ din 2002. Este vorba despre cea cu privire la comprimarea unor texte – „a micșora prin reducerea numărului de cuvinte”. Și m-a surprins lipsa lui din dicționare, întrucât acestui sens i-am găsit, paradoxal, cele mai numeroase sinonime: a concentra, a prescurta, a reduce, a rezuma, a scurta. Ai fi zis că e imposibil să găsești echivalente pentru un sens pe care un cuvânt nu-l are, nu?

Motivul pentru care l-am căutat inițial are legătură cu lucrarea de doctorat la care mă tot chinui. Pardon – care mă tot chinuie. Pentru că am tot adunat materiale peste materiale de-a lungul anilor (căci am luat-o de la daci și de la romani cu partea teoretică a cărții), m-am trezit acum că e destul de amplă. Și, mai ales, că nu tot ce e acolo îmi este necesar. Prin urmare, m-am apucat de comprimare: scot ce nu-mi folosește, sintetizez ce-am lungit peste măsură, periez și reorganizez. E o muncă plăcută, care mă ajută să mă reconectez la esența lucrării și să-mi limpezesc scopurile. În plus, parcă și stilistic dă bine comprimarea asta… Vom vedea.

Jocul e fabricat în cel puțin 150 milioane de seturi în mai mult de 120 țări, iar mai bine de jumătate de britanici au jocuri de scrabble în casă. E bine spus că scrabble arată destul de bine la 70 de ani. Nu doar că nu a îmbătrânit de-a lungul timpului, dar abia dacă s-a schimbat vreun pic, regulile sale rămânând aproape identice din 1948, doar tablele de joc devenind mai elegante.

În anii 1930, Alfred Mosher Butts, arhitect cu jumătate de normă din New York, care se străduia să facă față Marii Recesiuni economice, s-a decis să combine cuvintele încrucișate și anagramele într-un singur joc. A determinat frecvența literelor analizând sute de copii ale ziarelor The New York Times, The New York Herald Tribune și The Saturday Evening Post.

După două încercări eșuate, cu ajutorul antreprenorului James Brunot, jucător avid, proiectul a fost redenumit Scrabble și a fost trimis producției de masă. Jocul a fost ales de gigantul Macy’s, iar în scurt timp cutiile s-au vândut chiar și de companiile care inițial îl respinseseră. Butts a trăit toată viața din drepturile de autor.

Continuare »

Termenii noi sunt adăugați în dicționar doar când au fost deja folosiți de o multitudine de utilizatori – de obicei inițial de specialiști sau subculturi. Apoi, treptat, utilizarea unui termen se răspândește către noi toți. Fiecare cuvânt se mișcă în ritmul său; nu există o viteză medie pentru ca un cuvânt să fie acceptat de o limbă, cultură și dicționar. Treaba unui dicționar este să raporteze utilizarea sa când intră în vocabularul general. Pentru fiecare cititor, o parte din termenii noi par deja familiari, dar alții vor fi întâlniți pentru prima oară într-un articol ca acesta.

Fără să fie nicio surpriză, termeni aparținând tehnologiei digitale sunt o parte importantă din listă. De asemenea, fără să fie nicio surpriză, evoluția tehnologiei este exprimată în acești termeni: nu mai denumim dispozitivele și programele, ci vorbim despre ce facem cu ele și ce fac ele pentru noi. Termenii din sfera tehnologiei sunt mai concentrați pe viitor decât pe prezent, cum ar fi „biohacking” și „fintech”.

Continuare »

Expresia „home in on” are sensul de a-şi concentra atenţia asupra a ceva.

Pe de altă parte, verbul „hone” înseamnă şi a ascuţi prin şlefuire, cum ar fi briciul. (Interesant este că în limba română există un verb derivat din engleză, „a honui”, dar se referă numai la şlefuirea interiorului unei piese cilindrice.)

Nu este greu să înţelegem de ce uneori vorbitorii nativi de engleză spun sau scriu greşit „hone in” în loc de „home in„. Când pilim un cuţit, îl facem mai ascuţit şi prin urmare va tăia mai precis – cam cum se întâmplă cu atenţia noastră când ne concentrăm.

Numai că în expresia „home in on„, „home” are sensul de a se deplasa direct către ţintă (de aici şi expresii precum „homing missile” sau „homing pigeon”). Altfel spus, când eşti orientat spre rezultat, te concentrezi.

Este uşor de reţinut cum să nu le confuzi, pentru că nu se foloseşte niciodată „hone in on”.

În 2016, mai bine de 400 de cuvinte şi sensuri noi, sau definiţii, au fost adăugate în American Heritage Dictionary.

Editorul executiv, Steve Kleinedler, spune că dacă sunteţi interesaţi de provenienţa unui cuvânt, acest dicţionar poate fi de mai mare ajutor decât altele şi nu ar fi surprins dacă termenii nou adăugaţi nu vă vor fi chiar necunoscuţi.

Continuare »

Termenii noi şi argotici apar şi îşi croiesc calea în conversaţiile zilnice şi în comunicarea online, devenind astfel relevanţi, aşa că lexicografii îi includ treptat în dicţionare. Dicţionarele „deschise” (în care oricine poate propune definiţii) reprezintă un prim nivel, din care ulterior vor fi selectaţi termenii care trec testul timpului.

Merriam-Webster Open Dictionary a acceptat deja termeni noi pentru 2016. Mulţi dintre aceştia sunt termeni interesanţi, fiind observată tendinţa de a combina două cuvinte combinate într-unul singur.

Continuare »