Rezultate

18 iul.

„Oxford Canal” de James Elroy Flecker

When you have wearied of the valiant spires of this County Town,
Of its wide white streets and glistening museums, and black monastic walls,
Of its red motors and lumbering trains, and self-sufficient people,
I will take you walking with me to a place you have not seen —
Half town and half country—the land of the Canal.
It is dearer to me than the antique town: I love it more than the rounded hills:
Straightest, sublimest of rivers is the long Canal.
I have observed great storms and trembled: I have wept for fear of the dark.
But nothing makes me so afraid as the clear water of this idle canal on a summer’s noon.
Do you see the great telegraph poles down in the water, how every wire is distinct?
If a body fell into the canal it would rest entangled in those wires for ever, between earth and air.
For the water is as deep as the stars are high.
One day I was thinking how if a man fell from that lofty pole
He would rush through the water toward me till his image was scattered by his splash,
When suddenly a train rushed by: the brazen dome of the engine flashed:
the long white carriages roared;
The sun veiled himself for a moment, and the signals loomed in fog;
A savage woman screamed at me from a barge: little children began to cry;
The untidy landscape rose to life: a sawmill started;
A cart rattled down to the wharf, and workmen clanged over the iron footbridge;
A beautiful old man nodded from the first story window of a square red house,
And a pretty girl came out to hang up clothes in a small delightful garden.
O strange motion in the suburb of a county town: slow regular movement of the dance of death!
Men and not phantoms are these that move in light.
Forgotten they live, and forgotten die.		 Când ți se va urî de turlele acestui târg,
De albele-i străzi largi, scânteietoarele-i muzee și monasticele ziduri negre,
De-automobile stacojii, tramvaie-mpiedicate și figuri încrezătoare-n sine,
Să mergem într-un loc pe care nu-l cunoști,
Nici sat și nici oraș – Canalul.
Mi-e mult mai drag ca vechiul burg; mai drag ca dealurile dimprejur;
Canalul, cel mai drept și falnic dintre râuri.
Am cunoscut furtuni și-am tremurat; am plâns, înspăimântat, în beznă;
Însă nimic nu mă-nfioară-atât ca apa clară
A liniștitului canal pe timp de vară la amiazi.
Vezi svelții stâlpi de telegraf și sârmele sub apă?
Căzând acolo, trupul ar rămâne spânzurat pe veci
De firele dintre pământ și aer.
Înalte-s stelele, iar apa e adâncă.
M-am întrebat ce-ar face-un om căzut în apă de pe-un stâlp.
Ar înota spre mine, dumicat de unde;
Un tren ar trece val-vârtej; ar fulgera locomotiva;
Vagoane albe, deșirate, ar scrâșni;
O clipă s-ar ascunde soarele, semnalele și-ar da de veste-n ceață;
Pe-un șlep m-ar huidui o disperată; copilașii ar zbiera;
S-ar dezmorți peisajul adormit; un joagăr ar porni;
O haraba ar hurui spre cheu, hamali s-ar clătina pe punți;
Un moș voinic ar da din cap de la fereastra primului etaj
Al unei case cubice și roșii,
Și-o fată ar ieși să-ntindă rufe într-o grădiniță.
Ciudat e freamătul din suburbia
Orașului provincial; ciudat e dansul morții, lin și regulat!
Sunt oameni, nu fantome, cei ce joacă-n reflector.
Trăiesc uitați și în uitare mor.
James Elroy Flecker traducere de Leon Levițchi

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

20 sept.

„A Pict Song” de Rudyard Kipling

Rome never looks where she treads.
Always her heavy hooves fall
On our stomachs, our hearts or our heads;
And Rome never heeds when we bawl.
Her sentries pass on—that is all,
And we gather behind them in hordes,
And plot to reconquer the Wall,
With only our tongues for our swords. 		Pe drum Roma calcă de-a dreptul.
Copitele-i greu ne apasă
Mereu capul, pântecul, pieptul;
De răcnete Romei nu-i pasă.
Străjerii trec ţepeni, şi noi
Din spate ne strângem în hoarde,
Vrem Zidul să-l luăm înapoi,
Cu-al vorbei tăiş, nu cu darde.
We are the Little Folk—we!
Too little to love or to hate.
Leave us alone and you’ll see
How we can drag down the State!
We are the worm in the wood!
We are the rot at the root!
We are the taint in the blood!
We are the thorn in the foot! 		Noi – noi suntem Clanul-Pitic,
Prea mic spre-a-l iubi ori urî;
Ci daţi-ne pace un pic,
Şi Urbea vom şti doborî!
Noi suntem omida din lemne,
Suntem putregai în tulpini,
În sânge suspectele semne,
Noi suntem ca-n talpă un spin!
Mistletoe killing an oak—
Rats gnawing cables in two—
Moths making holes in a cloak—
How they must love what they do!
Yes—and we Little Folk too,
We are busy as they—
Working our works out of view—
Watch, and you’ll see it some day! 		Guzganii când funia taie –
Când vâscul dă tufei de hac –
Când borţi sapă molia-n straie –
Grozav îi încântă ce fac!
Da – şi noi, Norodul-Pitic,
Suntem ca şi ei ocupaţi –
Urzim (…dar voi nu ştiţi nimic) –
Odată şi-odat’ o s-aflaţi!
No indeed! We are not strong,
But we know Peoples that are.
Yes, and we’ll guide them along
To smash and destroy you in War!
We shall be slaves just the same?
Yes, we have always been slaves,
But you—you will die of the shame,
And then we shall dance on your graves! 		Nu, n-avem vlagă, dar ştim
Pe alţii mai vajnici ca noi.
Da, şi-o să-i călăuzim
Bucăţi să vă facă-n război!
Noi tot sclavi rămâne-vom? Bine!
Căci tot sclavi am fost şi nainte!
Voi – voi veţi muri de ruşine,
Şi vă vom dansa pe morminte!
We are the Little Folk, we, etc. Noi – noi suntem Clanul-Pitic etc.
Rudyard Kipling traducere de Tudor Dorin

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

28 iun.

a obosi

Verbul a obosi presupune, în structura de adâncime, ideea depunerii unui efort care depăşeşte oarecum forţele celui care îl realizează. Însă face referire, în contexte diferite, la două secvenţe distincte ale procesului. Trimite, pe de o parte, la desfăşurarea în sine a acţiunii („a se strădui din răsputeri, a depune eforturi intense pentru a face ceva”), stabilind sinonimie cu a se necăji, a se chinui, a se căzni, a se munci. Pe de altă parte, sugerează momentul final al actului, cel care surprinde rezultatul („a pierde puterile fizice sau intelectuale în urma unui efort susţinut şi îndelungat, a unui consum de energie”).

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

© 2024 blog.ro-en.ro