07 nov.
Molestarea
Cu scuzele de rigoare 
Rezultate
18 aug.
a (se) disciplina
Verbul a (se) disciplina are, în limba română, rădăcini adânci, din latinescul disciplinari, care a ajuns la noi, se pare, pe filieră franceză – discipliner, dar îl găsim, de pildă, şi în italiană – disciplinare. Înseamnă, pe de o parte, „a (se) obişnui cu spiritul de disciplină, de ordine, a căpăta spirit de disciplină”, iar pe de altă parte, „a supune unei regule uniforme”. Termenul nu are alte accepţii şi nu pare a avea nici prea multe sinonime – poate doar a ordona ori a uniformiza (şi nu pentru toate situaţiile).
N-am fost niciodată o persoană extrem de disciplinată. Părinţii au ştiut întotdeauna să menţină un echilibru între ordine şi libertate, cu efecte pozitive în viaţa noastră de copii: au existat întotdeauna reguli de respectat, dar nu le-am simţit niciodată ca pe vreo povară imposibil de suportat. Iar rebeliunile specifice vârstei adolescentine au fost cu stoicism îndurate de sărmanii oameni… fără să-mi frângă întru totul independenţa. Şi cred, până astăzi, că în viaţa oricărui copil este necesar şi un dram de ordine.
Continuare »
28 sept.
Dicţionar de expresii, locuţiuni şi sintagme ale limbii române
La Editura Corint, membră a Grupului Editorial Corint, în colecţia Dicţionare lingvistice, a apărut volumul „Dicţionar de expresii, locuţiuni şi sintagme ale limbii române„, de Cătălina Mărănduc. Este o lucrare însemnată, de 560 de pagini în format 17×24 cm.
Continuare »
16 apr.
Studii
La un interviu pentru angajare, un candidat se prezintă încrezător în sine. După formalităţile de rigoare, este întrebat:
– Ce consideraţi că vă recomandă pentru acest post important?
– Păi, am studii în domeniu, e specificat în CV.
– Am văzut, scrie că aţi terminat un „colejiu”…