Rezultate

28 feb.

300 de termeni adăugaţi în Oxford Dictionaries

OxfordDictionaries.com conţine un număr record de termeni în folosinţă uzuală şi, spre deosebire de varianta tipărită, ţine pasul cu toate ariile, de la argou la hashtag-uri. De curând, 300 de noi termeni au fost adăugaţi în dicţionar, printre care „cringey”, „yas”, „craptacular” şi „haterade”, aceasta indicând cât de incredibil de rapid evoluează limba.

Este de asemenea o modalitate fascinantă de observa cum unele tendinţe au câştigat teren în ultimul timp. Mulţumită bloggerilor culinary, care militează pentru alimentele bio, ne întâlnim cu termenii „fitspo”, „aquafaba” (apă de năut folosită în bucătăria vegană), „ras-el-hanout” (tocana condimentată nord-africană), „pad kee mao” (fel de mâncare sud-est asiatic din orez şi tăiţei), „gochujang” (paste coreene condimentate) şi „superfruit”. Din sfera reţelelor de socializare avem „image board” şi „video selfie”.

Continuare »

08 nov.

Collins Dictionary anunţă cei 10 termeni ai anului 2016

Definit de Collins drept „retragerea Regatului unit din Uniunea Europeană”, dicţionarul a ales „Brexit” drept cuvântul anului 2016, datorită proliferării sale în lunile dinaintea referendumului şi a situaţiei de după. „Brexit”, cuvântul care a divizat o naţiune şi a împărţit un continent, a fost numit cuvântul anului pentru importanţa şi flexibilitatea sa. Collins adaugă că este cea mai importantă contribuţie politică adusă limbii engleze de la „Watergate”, care a introdus pe uşă cel mai folosit sufix („-gate”) al timpurilor moderne.

Sufixul a fost adaptat pentru a descrie evenimente fără nicio legătură cu un final, cum ar fi „Mexit” pentru retragerea jucătorului de fotbal Lionel Messi şi „Bakeit” pentru finalul serialului britanic „Bake Off” difuzat la BBC.

Continuare »

05 oct.

a (se) reorienta

Verbul a (se) reorienta poate fi folosit atât cu valoare tranzitivă, cât și cu valoare reflexivă. Înseamnă „a (se) orienta într-o nouă direcție sau a face să se reorienteze” și, privindu-l în felul acesta, nu e dificil de presupus modul în care s-a format – prin derivare cu prefixul re-, de la verbul a orienta, conform modelului francez – réorienter, fiind sinonim cu a (se) readapta. În afară de aceste observații, dicționarele sunt mute.

Liniștea dicționarelor nu corespunde însă, uneori, realității, care îi cere omului modern o nesfârșită capacitate de reorientare. Rapiditatea cu care lumea din jurul lui se schimbă îi cere o flexibilitate aproape derutantă, care degenerează deseori într-un cameleonism dezgustător. Dar fără a lua în seamă extremele negative, puterea de adaptare și readaptare este un atu pe care oricine îl are îl apreciază.

Continuare »

31 oct.

„A Grammarian’s Funeral” de Robert Browning

Shortly after the revival of learning in Europe. Curând după începutul Renaşterii în Europa.
Let us begin and carry up this corpse,
Singing together.
Leave we the common crofts, the vulgar thorpes
Each in its tether
Sleeping safe on the bosom of the plain,
Cared-for till cock-crow:
Look out if yonder be not day again
Rimming the rock-row!
That‘s the appropriate country; there, man‘s thought,
Rarer, intenser,
Self-gathered for an outbreak, as it ought,
Chafes in the censer.
Leave we the unlettered plain its herd and crop;
Seek we sepulture
On a tall mountain, citied to the top,
Crowded with culture!
All the peaks soar, but one the rest excels;
Clouds overcome it;
No! yonder sparkle is the citadel‘s
Circling its summit.
Thither our path lies; wind we up the heights:
Wait ye the warning?
Our low life was the level‘s and the night‘s;
He‘s for the morning.
Step to a tune, square chests, erect each head,
‘Ware the beholders!
This is our master, famous calm and dead,
Borne on our shoulders
Săltaţi coşciugul, dar, cântând în cor.
Noi vom lăsa în urmă,
Împiedicate în priponul lor,
Cătun, ogradă, turmă,
Dormind ferite pe câmpie până
Vor trâmbiţa cocoşii.
Priviţi spre buza crestei cum se-ngână,
Cu bezna, zorii roşii!
Acolo-n vârf, pe nenfricatul stei,
Gândirea mult aleasă,
Ca din cădelniţă, din sinea ei,
Se zbate ca să iasă.
Lăsăm cireada şesului – noi sus
Va să-i săpăm mormântul,
Pe-un munte-ncins de-oraş, unde şi-a spus
Cultura greu cuvântul!
Înalt e orice pisc, ci unul doar
Mai sus de nouri suie.
Priviţi! L-încearcănă ca un pojar
Lumini din cetăţuie.
Poteca-aceasta urcă spre tării.
Ce aşteptaţi? Noi, bieţii,
Suntem ai nopţii şi-ai câmpiei fii;
El este-al dimineţii.
Păşiţi făr-a privi, cu pieptul plin,
Semeţi, în pas cu corul.
Pe umeri ducem, renumit, senin
Şi mort, pe-nvăţătorul.


Continuare »

22 mai

Umor involuntar din ziare

  • Este Târgul anual al vitelor şi porcinelor, veniţi cât mai mulţi! (Scânteia, 1967)
  • Tovarăşul Gheorghe Cioară s-a întors în ţară, pe calea aerului (Scânteia, 1978)
  • Familia mulţumeşte călduros celor care au luat parte la decesul scumpei lor Elisabeta M. (România Liberă)
  • Apa oceanului şi clima sunt foarte umede în această regiune (România Liberă)
  • Misterul femeii tăiate în bucăţi rămâne întreg! (Evenimentul Zilei)
  • Biserica fiind în reparaţii, victimele accidentului au fost comemorate în sala de festivităţi a primăriei (Evenimentul Zilei)
  • Detaliu nefericit, această femeie fusese deja victima unui accident mortal cu un an înainte (Libertatea)
  • Local tradiţional pakistanez: …, Sărmăluţe, Ficăţei de porc (Libertatea)
  • În acea noapte fatală, hemoroizii îl împiedicau să închidă ochii (Libertatea)
  • Firul vieţii victimei a fost sugrumat cu sălbăticie, cu multiple lovituri de cuţit (Libertatea)
  • Avea doar o strangulaţie superficială la umăr (Libertatea)
  • Cu arsuri foarte grave pe 70% din corp, ea s-a stins în drum spre spital (Naţional)
  • Spitalul judeţean a fost dotat cu un aparat de reanimare după ultimul strigăt (Monitorul de Cluj)
  • Când s-a sinucis nefericita femeie? Oare şi-a găsit moartea înainte de a se arunca în apele Mureşului? (Monitorul de Timişoara)
  • Găurile din lenjeria lui lăsau să se întrevadă o familie săracă (Monitorul de Timişoara)
  • Raportul poliţiei relevă că victima s-a sinucis singură (Actualitatea Bănăţeană)
  • Vânătoarea în Vrancea: mai puţini cerbi, dar mai numeroşi (revista AGVPS)
  • © 2024 blog.ro-en.ro