| As doctors give physic by way of prevention, Mat, alive and in health, of his tombstone took care; For delays are unsafe, and his pious intention May haply be never fulfill’d by his heir. |
Cum vracii scriu leacuri în chip preventiv, Viu, Mat şi-a tocmit monument funerar; Nu-i bună-amânarea – pe simplul motiv Că-l poate omite al său legatar. |
Collins English Dictionary apare în varianta tipărită şi online, prima sa apariţie datând din 1979.
Editorii de la Collins Dictionaries au anunţat că „binge-watch” este cuvântul anului 2015, în vreme ce alţi câţiva termeni au meritat atenţia şi au fost menţionaţi în lista de termeni.
Cuvântul a înregistrat o creştere de 200% ca folosire, conform celor care realizează dicţionarul, care au menţionat că Netflix şi iPlayer, ca şi seturile DVD box, sunt responsabile pentru larga răspândire a acestuia. Termenul defineşte umărirea a mai mult de trei episoade la rând dintr-un serial de televiziune.
Continuare »
Da = Nu
Nu = Da
Poate = Nu
Ne-ar trebui = Eu vreau
Trebuie să vorbim. = Vreau să mă plâng.
Trebuie să înveţi cum să comunicăm. = Trebuie doar să fii de acord cu mine.
Îmi pare rău! = Îţi va părea rău!
Hotărăşte tu! = Hotărârea cea bună ţi-am spus-o deja!
Fă cum vrei! = O să plăteşti cu vârf şi îndesat!
Bineînţeles, fă cum vrei… = Nu vreau sub nicio formă să faci asta!
Sunt gata într-un minut. = Descalţă-te şi caută ceva de văzut la televizor.
Cum de te porţi aşa frumos astăzi? = Doar la sex te gândeşti?
Ai un aer atât de bărbătesc… = Ar fi cazul să te bărbiereşti.
E mai romantic cu lumina stinsă. = Am celulită.
Aş vrea perdele noi. = Aş vrea perdele, covoare, mobilă şi tapete noi.
Mă iubeşti? = Am trecut astăzi pe la magazinul de bijuterii, să-ţi spun ce mi-a plăcut?
Cât de tare mă iubeşti? = Am făcut ceva ce sigur nu-ţi place.
Nu-i nimic… = Tâmpitule!
Nu sunt supărată. = Bineînţeles că sunt supărată, boule!
Asculţi ce îţi spun? = Prea târziu, eşti un om mort.
Verbul a admonesta vine din limba franceză – admonester, și se referă, în sens larg, la acțiunea de „a mustra pe cineva cu severitate, a face observații, a dojeni aspru”. Termenul are însă o conotație suplimentară, pentru că cele mai multe dintre explicațiile date de dicționare subliniază faptul că acțiunea se face în calitate oficială (verbal sau în scris) și este suportată de către un subaltern care, în principiu, s-a făcut vinovat de ceva.
Evident că sensul termenului s-a deplasat foarte mult, întrucât este folosit, mi se pare, la scară destul de largă, cu valențe mai puțin oficiale. Iar sinonimele înregistrate de dicționare par să susțină această idee. În afară de faptul că sunt extrem de numeroase, multe dintre ele funcționează în registrul familiar și regional.
Astfel încât, pe lângă a certa, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra, apar și verbe ca a beșteli, a muștrului, a ocărî, a probozi, a sfădi, a sudui, a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, a cîrti, a tolocăni, a(-i) bănui, a docăni, a mogorogi, a moronci, a puțui, a șmotri, a vrevi, a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, a săpuni, a scutura. Cu antonimele, lucrurile sunt mai simple – este menționat doar a lăuda.
Seria sinonimică este însă mult prea relaxat construită, cred. În mod evident, niciunul dintre termenii menționați nu are… prestanța pe care originea i-o conferă lui a admonesta (exceptându-l, poate, pe a moraliza). Astfel încât, pare logică specializarea termenului în sfera oficială, atâta vreme cât există alternative extrem de expresive pentru toate celelalte situații.
A patra ediţie a Masterclass-ului organizat în perioada 13-17 mai 2019, în intervalul orar 16:00–20:00, la Sala James Joyce (str. Pitar Moş 7, sediul FLLS şi MTTLC), pentru studenţii Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, se ocupă de poezia finaliştilor concursului pentru traducerea poeziei româneşti „Lidia Vianu Translates”.
Traducerile masteranzilor sunt stilizate de o echipă de şase scriitori britanici de la editura britanică Bloodaxe Books: autorii Imtiaz Dharker, W.N. Herbert, George Szirtes, Mark Waldron, Pamela Robertson-Pearce şi Neil Astley, directorul editurii. Este prima colaborare a unei edituri britanice de prestigiu cu masteranzii Universităţii din Bucureşti. Scopul ei este acela de a promova literatura română în lume.
Continuare »
| When the hounds of spring are on winter’s traces, The mother of months in meadow or plain Fills the shadows and windy places With lisp of leaves and ripple of rain; And the brown bright nightingale amorous Is half assuaged for Itylus, For the Thracian ships and the foreign faces, The tongueless vigil, and all the pain. |
Pe urmele iernii când vara ogarii şi-aţine, Atunci mamei lunilor prinde a-i place Ca pajişti, hăţişuri şi câmpuri de viscole pline În freamăt de foi şi de ploi să îmbrace; Iar galeşa privighetoare şi-astâmpără-n parte Canonul stârnit de-a lui Itylus moarte, Iscodirea tăcută a feţelor cele străine Şi-a navelor trace. |
| Come with bows bent and with emptying of quivers, Maiden most perfect, lady of light, With a noise of winds and many rivers, With a clamor of waters, and with might; Bind on thy sandals, O thou most fleet, Over the splendor and speed of thy feet; For the faint east quickens, the wan west shivers, Round the feet of the day and the feet of the night. |
Vino cu arce-ncordate şi doldora tolbe, Fecioară Fără cusur, domnind pe-a luminii imperii Cu zvon de vânt vino şi râuri dând pe dianafară, Cu larmă de ape, stăpâna puterii! O, tu cea mai sprintenă zee, înnoadă sandale Peste splendoarea gleznelor iuţi ale tale, Căci zorii se-aprind şi palul amurg se-nfioară Lângă picioarele zilei şi cele-ale serii. |
| Where shall we find her, how shall we sing to her, Fold our hands round her knees, and cling? O that man’s heart were as fire and could spring to her, Fire, or the strength of the streams that spring! For the stars and the winds are unto her As raiment, as songs of the harp-player; For the risen stars and the fallen cling to her, And the southwest-wind and the west-wind sing. |
Unde afla-o-vom, cum vom cânta pentru ea, Şi cum să-i cuprindem genunchii cu palmele oare? De-ar fi inima omului faclă întinsă spre ea, Faclă sau zvâcnet de apă înalt ţăşnitoare! Căci stele şi vânt i-as precum un veşmânt, Cum şi tropii harpistului straie îi sunt; Căci stelele noi sau căzute se-anină pe ea, Iar vântul de sud şi de vest îi înalţă tropare. |
| For winter’s rains and ruins are over, And all the season of snows and sins; The days dividing lover and lover, The light that loses, the night that wins; And time remember’d is grief forgotten, And frosts are slain and flowers begotten, And in green underwood and cover Blossom by blossom the spring begins. |
Căci ploile-au stat, dispar ale iernii ruine Şi vremea nămeţilor cea ticăloasă, Şi zile ce-i fac pe ibovnici să se dezbine, Prea scurte amiezi, nopţi ce tot mai grele apasă; Uitate sunt azi suvenirile vremii posace, Nimic nu mai degeră, mugurul floare desface, Iar crângul e verde, şi iată că vine Din boboc în boboc primăvara frumoasă. |
| The full streams feed on flower of rushes, Ripe grasses trammel a travelling foot, The faint fresh flame of the young year flushes From leaf to flower and flower to fruit; And fruit and leaf are as gold and fire, And the oat is heard above the lyre, And the hoofed heel of a satyr crushes The chestnut-husk at the chestnut-root. |
Trestia-n floare gârlele pline hrăneşte, Ierburi în pârg lănţuiesc pe drumeţ de picioare, Slaba văpaie a noului an se-nteţeşte Din frunze în flori şi în poame din floare; Frunza şi rodul ca focul şi auru-s rude; Trişca de-ovăz mai tare ca lira se-aude; Şi-asculţi copitatul câlcâi de satir cum striveşte Coji de castane-n cărare. |
| And Pan by noon and Bacchus by night, Fleeter of foot than the fleet-foot kid, Follows with dancing and fills with delight The Mænad and the Bassarid; And soft as lips that laugh and hide The laughing leaves of the trees divide, And screen from seeing and leave in sight The god pursuing, the maiden hid. |
Şi, ziua, Pan – Bachus în faptul serii, Mai iuţi ca iezii repezi din copite, Alungă, încântându-le, puzderii Şi de Menade şi de Bassaride: Şi, moi ca nişte buze mori râzând, Cad frunze-n rarişti, vesele – pe rând Dezvăluind şi ascuzând vederii, Zeul strârnit, fecioarele pitite. |
| The ivy falls with the Bacchanal’s hair Over her eyebrows, hiding her eyes; The wild vine slipping down leaves bare Her bright breast shortening into sighs; The wild vine slips with the weight of its leaves, But the berried ivy catches and cleaves To the limbs that glitter, the feet that scare The wolf that follows, the fawn that flies. |
Cad iederi şi-al Bacantei păr umbros, Peste sprâncene, ochiul tăinuindu-l, Iar curpeni albi, când lunecă în jos, Îi dezgolesc sâni lucii ca argintul; Se-nclină clematita grea de foi Şi iederi sub povara poamei noi, Şi-agaţă de piciorul lor spăimos Fugaciul faun, lupul urmărindu-l. |
| Algernon Charles Swinburne | traducere de Tudor Dorin |
© 2024 blog.ro-en.ro