12 feb.
„To Rosamund” de Geoffry Chaucer
| Madame, you are of all beauty the shrine Within the circle of the mappamund; For as the crystal glorious you shine, And like ruby are your cheeks round. And therewith you’re so merry and jocund That at a revel when I see you dance, It is a salve for my every wound, Though you with me suffer no dalliance. |
Domniţă, tu, frumseţe minunată, Făr’ de pereche-n lumea cea rotundă, Precum cleştarul străluceşti curată, Şi-obrajii tăi rubine ştiu s-ascundă; Aşa zglobie eşti, aşa iocundă Încât a te vedea dansând sprinţar Balsam îmi e pe rana sângerândă, Măcar că tu de mine n-ai habar. |
| For though I fill a cask with tears of mine, Yet that woe may my heart not confound; Your demi-voice that so small you twine Makes my thought with joy and bliss abound. So courteously I go with love bound, That to myself I say, in penance, It suffices me to love you, Rosamund, Though you with me suffer no dalliance. |
Cu lacrimi chiar de umplu o covată În jale nu prea inima-mi se-afundă; Suava-ţi voce, dulce susurată, Îmi scaldă sufletu-n ferice undă. Aşa mă strânge-a dragostei za crudă Că mie zicu-mi, suferind amar: Destul că te iubesc eu, Rozamundă, Măcar că tu de mine n-ai habar. |
| Never did pike so wallow in galantine As I in love do wallow, and am wound, For which full oft I of myself divine That I am truly Tristan the second. My love will not grow cold or be unsound; I burn with amorous pleasure, at every chance. Do what you will, I will your thrall be found, Though you with me suffer no dalliance. |
N-a fost pe lume ştiucă-n sos muiată Ca mine-n apa dragostei afundă, Încât gândesc în sine-mi câteodată Că sunt al doilea Tristam sub osândă. Nu se răceşte-amoarea mea fierbândă; Ard veşnic în al dorului pojar. Tu fă ce vrei, eu slugă-ţi sunt preablândă, Măcar că tu de mine n-ai habar. |
| Geoffry Chaucer | traducere de Dan Duţescu |