Verbul a celebra face parte din segmentul (relativ) nou al limbii, construit printr-o influență târzie a limbii latine (celebrare), pe filieră franceză (célébrer). Termenul înseamnă, în primul rând, „a săvârși cu solemnitate un act de însemnătate publică sau privată, în special o căsătorie”. Celălalt sens este mai extins și se referă la evenimente importante sau zile memorabile – „a sărbători (aducând elogii) un eveniment însemnat, o persoană etc., a marca în mod solemn”.

În funcție de context, se folosesc o serie de sinonime, care sunt destul de variate – a aniversa, a lăuda, a oficia, a proslăvi, a sărbători, a săvârși, a serba. Toate conotațiile termenului par a fi pozitive, subliniind participarea afectivă generală, asociată cu solemnitatea ori cu petrecutul, alături de și în mijlocul oamenilor pe care îi iubim. Dată fiindu-i efemeritatea, omul găsește ieșiri de sub timp, în sunete de veselie și în scurte rătăciri de fericire.

Continuare »

Verbul a serba înseamnă „a marca printr-o solemnitate” şi este echivalent cu a sărbători (un fapt important, un eveniment memorabil etc.), fiind, în acelaşi timp, şi elementul de la care se formează o întreagă familie lexicală (a sărbători vine din sărbătoare, care se formează de la a serba cu sufixul -ătoare).

Termenul este moştenit chiar din limba latină, din servare, iar sinonimele sunt destul de numeroase, utilizate în contexte diferite: a aniversa, a celebra, a cinsti, a comemora, a lăuda, a omagia. În mod cât se poate de evident şi de mulţumitor, se asociază cu liniştea şi cu odihna, referindu-se şi la „a ţine sărbătoare”, stabilind sinonimie cu a nu lucra, a prăznui.

Continuare »

Verbul a sărbători e la promoţie în luna decembrie, cea binecuvântată: pe unde te-ntorci, dai de vreo urmă a lui. Cercetând mai îndeaproape despre el, am descoperit cu surprindere că este obţinut din sărbătoare (substantiv care s-a format, la rândul lui, din verbul a serba) şi toate conotaţiile lui au, desigur, legătură cu aceasta. Mai mult decât atât, în funcţie de motivul care o generează, acţiunea de a sărbători poate să se refere la circumstanţe diverse.

Dincolo de toate însă, cuvântul are un singur sens generic – „a-şi manifesta sentimentele de admiraţie, de bucurie, de entuziasm faţă de o persoană sau faţă de un eveniment, printr-o festivitate sau printr-o petrecere; a marca printr-o solemnitate”. Sinonimele sunt destul de puţin numeroase, în funcţie de specificul evenimentului care stă la baza sărbătorii – a aniversa, a celebra, a comemora (cu reguli ceva mai stricte de utilizare), a prăznui, a serba.

Continuare »

Verbul a comemora nu este unul care să permită o paletă foarte largă de interpretări. Sensul de bază se referă la „a aduce în memorie printr-o ceremonie”, adică „a celebra solemn amintirea unei personalităţi sau a unui eveniment important”. Cu observaţia că ceremonia de comemorare se referă în mod special la circumstanţe triste şi la dispariţia unor persoane, lucru ce anulează posibilitatea echivalării sensului verbului cu a sărbători sau a serba, în ciuda faptului că acestea par cele mai apropiate sinonime. Comemorarea presupune sobrietatea pe care o impune apropierea morţii…

Continuare »

Verbul a aniversa este unul care ridică o problemă interesantă, din punctul de vedere al contextului în care trebuie folosit. Termenul face referire la capacitatea oamenilor de a-şi aminti evenimente importante din viaţa lor, fie că ţin de dimensiunea personală, fie că vizează apartenenţa lor la un grup etnic sau social. Ceea ce se pierde deseori din vedere (iar mass-media abundă de astfel de erori) este faptul că evenimentele pe care le aniversăm nu pot fi decât fericite, generatoare de bucurie. Pentru celelalte, există verbul a comemora, care implică acelaşi proces de rememorare, însă în dimensiunea lui solemnă, oficială, de elogiere. Faptul este evident dacă urmărim cu atenţie explicaţia din DEX, care spune că a aniversa înseamnă „a sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment”. Nu se precizează explicit că evenimentul la care se face referire este unul fericit, însă folosirea verbului a sărbători obligă la această concluzie.

Continuare »