16 sept.
Tell me not (Sweet) I am unkind,
That from the nunnery
Of thy chaste breast and quiet mind
To war and arms I fly. |
Să nu mă cerţi, iubito, rău
Că – parcă dintr-un schit
Răzleţ – eu de la sânul tău
Spre lupte m-am pornit. |
True, a new mistress now I chase,
The first foe in the field;
And with a stronger faith embrace
A sword, a horse, a shield. |
Ispită nouă azi, ce-i drept,
Din duşman mi-am făcut,
Şi mai fidel strâng eu la piept
Un fier, un cal, un scut. |
Yet this inconstancy is such
As you too shall adore;
I could not love thee (Dear) so much,
Lov’d I not Honour more. |
Ci tu la fel de pătimaş
Îmi vei iubi schimbarea:
Nu te-aş iubi atât, de n-aş
Iubi mai mult onoarea. |
| Richard Lovelace |
traducere de Tudor Dorin |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
12 aug.
How vainly men themselves amaze
To win the palm, the oak, or bays,
And their uncessant labours see
Crown’d from some single herb or tree,
Whose short and narrow-vergèd shade
Does prudently their toils upbraid;
While all the flowers and trees do close
To weave the garlands of repose! |
Cum tind bărbaţii în zadar
Spre palmi, spre lauri sau stejar.
Vrând trudei lor delungi să-şi pună
Din mândre ierbi sau crengi cunună;
A căror umbre mici, subţiri,
Par înţelepte dojeniri;
În timp ce flori şi arbori ţes
Al tihnei baldachin ales. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
22 iul.
The thirstu earth soaks up the rain,
And drinks and gapes for drink again;
The plants suck in the earth, and are
With constant drinking fresh and fair;
The sea itself (which one would think
Should have but little need of drink)
Drinks twice ten thousand rivers up,
So fill’d that they o’erflow the cup.
The busy Sun (and one would guess
By ’s drunken fiery face no less)
Drinks up the sea, and when he’s done,
The Moon and Stars drink up the Sun:
They drink and dance by their own light,
They drink and revel all the night:
Nothing in Nature’s sober found,
But an eternal health goes round.
Fill up the bowl, then, fill it high,
Fill all the glasses there—for why
Should every creature drink but I?
Why, man of morals, tell me why? |
Din ploi pământul sec se-adapă
Şi bea, şi iar cerşeşte apă;
Sorb apă pomii, din pământ,
Şi-s verzi şi-s falnici pururi bând;
(Măcar că unii cred că n-ar
Fi prea setoasă) Marea chiar
Bea râuri zeci de mii – şi doară
Stacana-i dă pe dinafară.
Focosul Soare (şi-ar tot crede
Acel ce-obrazu-aprins i-l vede
Că nu prea suferă de sete)
Bea Marea, iar când e s-apună,
Şi stele beau din el, şi Lună:
Îşi sug lumina lor săracă
Şi-ntreaga noapte beau şijoacă…
Nimic nu-i sobru şi uscat
În largul Firii – necurmat
Auzi prin jur „noroc, vecine!”
Deci umple-mi cupa, umple pline
Şi-aceste căni… De ce oricine
Să bea e slobod, iar eu nu?
Zi, moralistule, zi-mi tu! |
| Abraham Cowley |
traducere de Tudor Dorin |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
15 iul.
He is dead, the beautiful youth,
The heart of honor, the tongue of truth,
He, the life and light of us all,
Whose voice was blithe as a bugle-call,
Whom all eyes followed with one consent,
The cheer of whose laugh, and whose pleasant word,
Hushed all murmurs of discontent. |
E mort de-acum frumosul tânăr, căzut viteazul neînvins,
Şi inima-i învăpăiată şi-obrajii lui aprinşi s-au stins!
El — sufletul nădejdii noastre, el — răsfăţatul de noroc,
Pe care cu mândrie ochii îl urmăreau din loc în loc,
A cărui voce mângăioasă, al cărui zâmbet plin de vrajă
Făcea să crezi că pretutindeni un înger bun îi stă de strajă… |
Continuare »
Publicat de Lucian Velea in Diverse
Comenteaza! Recomanda!
22 apr.
| To the memory of my beloved, MR. WILLIAM SHAKESPEARE: AND what he hath left us. |
Întru memoria preadragului meu AUTOR Mr. WILLIAM SHAKESPEARE şi tot ce ne-a lăsat el nouă |
To draw no envy (Shakespeare) on thy name,
Am I thus ample to thy Booke, and Fame;
While I confesse thy writings to be such,
As neither Man, nor Muse, can praise too much.
‘Tis true, and all men’s suffrage. But these wayes
Were not the paths I meant unto thy praise;
For seeliest Ignorance on these may light,
Which, when it sounds at best, but eccho’s right;
Or blinde Affection, which doth ne’re advance
The truth, but gropes, and urgeth all by chance;
Or crafty Malice, might pretend this praise,
And thine to ruine, where it seem’d to raise.
These are, as some infamous Baud, or Whore,
Should praise a Matron. What could hurt her more?
But thou art proofe against them, and indeed
Above th’ ill fortune of them, or the need. |
Ca să te mântui, Shakespeare, de pizmaş,
Eu cărţii, faimei tale li-s chezaş.
Zic, deci, că nu pot muzele, nici omul
Să-ţi laude, pe cât se cade, tomul.
E drept, şi toţi te preţuie. Dar vreau,
Ca să te laud, alt făgaş să iau.
Căci ignoranţa bate calea veche
Sunând – ecou, şi-atâta – în ureche,
Ori oarba prefăcătorie care
Minţind slăveşte totul la-ntâmplare.
Sau poate fi maliţia şireată,
Slăvind făţarnic, când se surpe cată.
E ca şi când o târfă-ar vrea să dea
Preţ unei doamne… Hulă nu-i mai grea,
Ci tu scutit de ele eşti şi peste
Nevoile şi pacostele-aceste. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
08 apr.
Go, Soul, the body’s guest,
Upon a thankless arrant:
Fear not to touch the best;
The truth shall be thy warrant:
Go, since I needs must die,
And give the world the lie. |
Mergi, suflete, tu oaspe-al trupului,
Pe-o cale fară de răsplată;
Să nu te temi de duhu-naltului:
Ţi-e adevărul stea curată;
Tu mergi – pe mine moartea mă adună.
Iar lumii spune-i că-i minciună. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!