Verbul a participa vine din latină – participare, pe filieră franceză – participer, fiind, în consecinţă, un neologism. Sensul de bază al termenului se referă la „a lua parte la o activitate, la o acţiune, la o discuţie”. Alte două sensuri au în vedere, unul – aspectele materiale, adică „a lua parte la o întreprindere economică, contribuind cu bani sau cu alte valori materiale (cu scopul de a obţine un câştig)”, celălalt – aspectele spirituale, deci „a împărtăşi starea de spirit sau sentimentele cuiva, a fi solidar cu cineva într-o împrejurare dată”.

Participarea presupune, prin urmare, un parteneriat pentru a realiza un anumit lucru sau acţiune, fiind sinonim cu a lua parte, a se asocia, o contribuţie care poate avea, însă, ca scop, şi un câştig financiar – a asista, a colabora, a coopera, a conlucra. De asemenea, asocierea la trăirile cuiva poate însemna ataşament, chiar prietenie, pentru că, astfel, beneficiile vor fi deopotrivă ale tuturor celor implicaţi. În orice caz, participarea este rezultatul unei convingeri interioare că actul acesta poate face diferenţa.

Continuare »

Verbul a audia s-a format, se pare, în mod firesc într-o familie lexicală ce include termeni precum audienţă, auditor, audiţie etc., apărute din latinescul literar audire (din care a rezultat, de altfel, prin evoluţie fonetică normală, şi verbul a auzi).

Primul sens al cuvântului pare a se utiliza în sfera juridică, însemnând „a supune unui interogatoriu, a asculta depoziţia unui martor sau a unui inculpat în vederea rezolvării, soluţionării unui proces”.

Continuare »

Verbul a (se) ajuta are doar trei sensuri înrudite, care au legătură cu substantivul din aceeaşi familie lexicală, dar şi câteva expresii în care acesta îşi găseşte utilizarea. Înseamnă, mai întâi de toate „a(-şi) da sprijin, a susţine printr-un ajutor”, în timp ce varianta reflexivă se referă la „a se servi de cineva sau de ceva ca ajutor, a face uz” sau „a face concomitent schimb de ajutor (cu cineva)”. Varianta intranzitivă are sensul de „a fi de folos”, sinonim cu a folosi, a servi, a sluji.

Alte sinonime sunt a (se) ajutora, a (se) ocroti, a (se) proteja, a (se) sprijini, a (se) susţine, rar a (se) protegui, familiar a (se) propti, dar şi a asista, a milui, a susţine, a prii, a favoriza. Antonimele menţionate de dicţionar par puţin numeroase, două dintre exemple fiind a împiedica şi a încurca. Aşa cum spuneam, există o serie de expresii cu acest verb, printre cele mai des folosite remarcându-se a(-l) ajuta (pe cineva) puterea/capul/mintea, care înseamnă „a avea capacitatea fizică sau intelectuală de a face un anumit lucru”.

Continuare »