23 sept.
„Noi vrem pământ!” de George Coşbuc
| Flămând şi gol, făr-adăpost, Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut, Şi m-ai scuipat şi m-ai bătut Şi câine eu ţi-am fost! Ciocoi pribeag, adus de vânt, De ai cu iadul legământ Să-ţi fim toţi câini, loveşte-n noi! Răbdăm poveri, răbdăm nevoi Şi ham de cai, şi jug de boi, Dar vrem pământ! |
I’m hungry, naked, homeless, through, Because of loads I had to carry; You’ve spat on me, and hit me – marry, A dog I’ve been to you! Vile lord, whom winds brought to this land, If hell itself gives you free hand To tread us down and make us bleed, We will endure both load and need, The plough and harness yet take heed, We ask for land! |