* mesápică este numele limbii indo-europene vorbită de mesapi (locuitori ai peninsulei Salento și ai ținutului Apulia din Italia), substantiv feminin cu genitiv-dativul mesápicei
! méșter-strícă funcționează în registrul familiar, substantiv masculin cu genitiv-dativul lui méșter-strícă; termenul are și formă de plural indicată - méșter-strícă
! metabólă/metábolă e substantiv feminin cu genitiv-dativul metabólei/metábolei; forma de plural este metabóle/metábole, iar sensurile indicate de dicționare sunt două: „(în muzica elină) modificare (accidentală) a modului sau a genului” și „procedeu retoric prin care se repetă cuvintele spuse anterior, dar în altă ordine”
! metagrámă se desparte me-ta-gra-mă și este substantiv feminin cu genitiv-dativul metagrámei și pluralul metagráme; termenul se referă la „joc distractiv prin care se formează cuvinte noi înlocuind mereu câte o literă din cuvântul dat inițial”
* metalingvístic funcționează ca adjectiv, masculin cu pluralul metalingvístici și femininul metalingvístică-metalingvístice. Termenul face parte din familia lexicală a substantivului *metalingvístică, feminin cu genitiv-dativul metalingvísticii („ramură a lingvisticii care studiază limbajul lingvistic”)
Fair Daffodils, we weep to see
You haste away so soon;
As yet the early-rising sun
Has not attain’d his noon.
Stay, stay,
Until the hasting day
Has run
But to the even-song;
And, having pray’d together, we
Will go with you along.
Narcise mândre, ne-ntristăm
Văzându-vă atât de trecătoare!
Amiaza n-a atins-o încă
De vreme răsăritul soare.
Staţi, staţi,
Pân’ ce zorita zi
Va prinde-a lâncezi
Într-al vecerniei blând ceas,
Când ne vom lua, îngenuncheaţi,
Cu voi odată, bun rămas.
We have short time to stay, as you,
We have as short a spring;
As quick a growth to meet decay,
As you, or anything.
We die
As your hours do, and dry
Away,
Like to the summer’s rain;
Or as the pearls of morning’s dew,
Ne’er to be found again.
Şi noi ne trecem prea curând;
Nici primăvara noastră mult nu ţine;
Grăbim spre moarte fremătând,
Ca voi, ca fiecine.
Popasul ce-l ştim noi
E scurt ca şi al vostru; - apoi
Ne spulberăm
Ca ploaia repede de vară,
Ca perlele de rouă din zăvoi,
Născute ca să moară.
