15 nov.
* panegiristă se folosește rar; este substantiv feminin cu genitiv-dativul panegiristei și pluralul panegiriste („persoană care scrie sau ține un panegiric; care aduce cuiva laude exagerate”)
! panelenic este adjectiv, masculin cu pluralul panelenici și femininul panelenică-panelenice; acceptă acum două despărțiri în silabe – pa-ne-le-nic/pan-e-le-nic. Din aceeași familie lexicală, apare ca noutate substantivul neutru *panelenism („mișcare naționalistă care, în sec. XIX, a militat pentru unirea tuturor populațiilor elenice într-un singur stat”); despărțirea în silabe se face în același fel.
* paneuropean se desparte pa-ne-u-ro-pean/pan-e-u-ro-pean; este adjectiv masculin cu pluralul paneuropeni și femininul paneuropeană-paneuropene
* Panevghenia Sa și *Panevghenia Ta funcționează în registrul arhaic; sunt grecisme, locuțiuni prononimale cu formă și pentru genitiv-dativ („termen reverențios de adresare către un boier”)
*pangeneză apare ca noutate („teorie evoluționistă care susține transmiterea, prin ereditate, a tuturor însușirilor dobândite”); este substantiv feminin cu genitiv-dativul pangenezei
Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Ortografie
Comenteaza! Recomanda!
14 nov.
When I have lost the power to feel the pang
Which first I felt in childhood when I woke
And heard the unheeding garden bird who sang
Strangeness of heart for me while morning broke;
Or when in latening twilight sure with spring,
Pausing on homeward paths along the wood,
No sadness thrills my thought while thrushes sing,
And I’m no more the listening child who stood
So many sunsets past and could not say
What wandering voices called from far away:
When I have lost those simple spells that stirred
My being with an untranslated song,
Let me go home for ever; I shall have heard
Death; I shall know that I have lived too long. |
Când nu voi mai putea simți fiorul
Ce mă trecea, copil fiind, în zori
De câte ori cânta, rostindu-și dorul,
Vreo pasăre-n grădină, printre flori, –
Sau când, în vreun amurg de primăvară,
Mergând prin crâng, spre casă, pe poteci,
Nu voi mai sta, cu inima amară,
S-ascult cum cântă sturzii și când, deci,
Nu voi mai fi copilul uluit
Ce nu știa să spună-al cui e glasul
Ce cheamă de departe,-n asfințit,
Înseamnă că-i aproape bun-rămasul:
Pierzând aceste simple vrăji, voi ști
Că am trăit prea mult, și pot muri. |
Siegfried Sassoon |
traducere de Petre Solomon |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
14 nov.
Nu rezistă la zgârieturi 
Publicat de Lucian Velea in Limba engleză, Umor
Comenteaza! Recomanda!
