Verbul a usca are mult mai multe sensuri decât m-am aşteptat, probabil datorită provenienţei din limba latină, lucru ce îl aşază în rândul celor mai vechi termeni pe care îi avem. Sensul general, care le explică într-un fel pe toate celelalte, înseamnă „a scoate sau a-şi pierde umiditatea printr-un procedeu mecanic, prin expunere la soare, la vânt, la foc etc”. Nuanţând explicaţia, verbul se poate referi la pământ (a se zbici, a seca, a asana), la conserve (a deshidrata legume, fructe, peşte), la pâine (a se împietri, a se întări), la rufe (a se zvânta), la vegetaţie (a-şi pierde seva, a se veşteji, a se ofili), la organe sau părţi ale corpului (a se atrofia), la oameni cu totul - de durere, jale, dor (a-şi pierde vlaga, a slăbi, a se chinui, a se consuma), ori la ochii/lacrimile lor, atunci când greul trece (a înceta să mai plângă). Continuare »
As dessert was served to the visiting pastor, the hostess apologized for not having any cheese to go with the apple pie.
Hearing this, her little son slipped down from his chair and left the room, then returned with a small piece of cheese, which he shyly placed, on the pastor’s plate.
„Why, thank you, son,” said the guest as he popped the cheese in his mouth, „You must have found the last piece! Where did you find it?”
Flushing with pride, the little boy said, „Oh, it was in the mousetrap.”
