20 apr.
„I Felt a Funeral, in My Brain” de Emily Dickinson
| I felt a Funeral, in my Brain, And Mourners to and fro Kept treading — treading — till it seemed That Sense was breaking through — |
Am simţit o Înmormântare în Creier, Bocitoare se jeleau neîncetat Umblând – de colo colo – până când Şi Judecata mi-au întunecat |
| And when they all were seated, A Service, like a Drum — Kept beating — beating — till I thought My Mind was going numb — |
Iar când s-au potolit cu toate, O Slujbă ca o Tobă s-a pornit – Bătând într-una până ce Şi Cugetul mi-a amorţit – |
| And then I heard them lift a Box And creak across my Soul With those same Boots of Lead, again, Then Space — began to toll, |
Am auzit apoi săltând o Lacră Pe suflet parcă-mi scârţâiau anume Cu-aceleaşi Încălţări de Plumb Spaţiul întreg – a început să sune, |
| As all the Heavens were a Bell, And Being, but an Ear, And I, and Silence, some strange Race Wrecked, solitary, here — |
Şi parcă Cerul tot era un Clopot, O singură Ureche, tot ce era Suflare Eu şi Tăcerea, ciudată Pereche Naufragiate aici, solitare |
| And then a Plank in Reason, broke, And I dropped down, and down — And hit a World, at every plunge, And Finished knowing — then — |
Am căzut apoi adânc, adânc – O Scândură s-a rupt în Mintea mea – În cădere mă loveam de Lumi – Epuizând – Cunoaşterea |
| Emily Dickinson | traducere de Ileana Mihai-Ştefănescu |