! acont/aconto are menţionate (şi, deci, acceptate) ambele forme în noul DOOM; formele articulate sunt acontul-acontoul, iar cele de plural aconturi-acontouri.

* acord-cadru este un compus care s-a impus (probabil în lumea asta bântuită de afaceri); articularea acceptată este acordul-cadru, iar pluralul – acorduri-cadru, dar legătura dintre cele două substantive componente se rupe când apare un adjectiv: spunem acordul acesta cadru.

* acquis se referă, conform precizărilor dicţionarului, la „drepturile şi obligaţiile statelor Uniunii Europene, actele normative respective”; termenul vine din franceză şi se pronunţă, drept urmare, akí, iar despărţirea în silabe se face respectând, iarăşi, etimonul (ac-quis); forma articulată corect este acquis-ul.

* acronim este un termen care numeşte un compus obţinut prin abreviere (de pildă UE); are accentul pe vocala i şi pluralul acronime.

* Acropole apare menţionat ca nume de loc, substantiv propriu având genitiv-dativul Acropolei.

! acrostih (poezie în care iniţialele versurilor, citite vertical, alcătuiesc un nume sau o propoziţie) are acum două variante de despărţire în silabe: cea care ascultă de regula clasică (a-cros-tih), dar şi cea care respectă modul de formare a cuvântului (a-cro-stih).