Discriminări de gen în limba română
Deşi primii lingvişti români au fost în marea majoritate bărbaţi (dacă nu or mai fi şi acum prin institutele Academiei Române), limba română nu este deloc misogină, ba chiar din contră.
Să luăm un exemplu simplu. Dacă la substantivele singulare există un relativ echilibru între feminin şi masculin, la plural situaţia devine dramatică. Exceptând substantivele care reprezintă masculi, toate celelalte devin feminine: un ciocan – două ciocane, un topor – două topoare, un calculator – două calculatoare şi aşa mai departe. Se observă uşor conspiraţia. Inacceptabil.
Şi lucrurile nu se opresc aici. Dacă este convenabil pentru o femeie ce îi spui, există tendinţa să fie feminin: „Mă faci să mă simt frumoasă”. Dacă însă nu e convenabil, mai degrabă trece la masculin: „Mă faci să mă simt prost”. În niciun caz invers. Să mai zică cineva că nu-i discriminare!
Aşadar, protestez! Vreau să am calculatorii mei, iar fiecare femeie să se simtă frumos! Măcar din când în când…
DA…
29 aprilie 2008 la 16:54O să discut cu fetele şi o să vedem ce putem face pentru voi.
29 aprilie 2008 la 22:22Uite un cuvint rebel: o sula – doua sule…
30 aprilie 2008 la 10:32Cred ca ar trebui sa se sesizeze si damele, pentru ca pasarica nu vrea sa se masculenizeze, ea isi conserva sexul! Sex la conserva?! Doua cutii, va rog! (Felicitari! Articolul Dvs. este spumos!)
… sau o fi doua suli?!
30 aprilie 2008 la 10:33