“Pentru o persoană fără experienţă, contractarea de servicii de traducere – în interes personal/în interes de serviciu poate ridica – de cele mai multe ori – o serie întreagă de probleme”, susţine Aura Ipate, directorul Centrului de Limbi Străine A_BEST.
Specialiştii A_BEST speră însă că sugestiile de mai jos vă vor scuti de multe griji şi eventuale nemulţumiri.
Continuare »
| It was many and many a year ago, In a kingdom by the sea, That a maiden there lived whom you may know By the name of Annabel Lee; And this maiden she lived with no other thought Than to love and be loved by me. |
De mult, de demult, pe-ai Timpului paşi, Într-un ţinut de miază-zi, O fată trăia, c-un nume gingaş: Cu numele Annabel Lee. Şi ea trăia c-un gând, un singur gând: Să-mi fie dragă şi drag să-i pot fi. |
| Sub o râpă stearpă, pe un râu în spume, Unde un sihastru a fugit de lume, Cu vărsarea serii un străin sosi. — „Ştefan al Moldovei vine a-ţi vorbi!” — „Ştefan al Moldovei, Daniel îi spune, Să aştepte-afară! Sunt în rugăciune.” — „Bunule părinte! Sunt rănit şi-nvins; Însăşi a mea mumă astăzi m-a respins! Viu să-ţi cer povaţă dacă nu-i mai bine Turcilor Moldova d-astăzi să se-nchine?” Daniel Sihastru domnului a zis: — „Mă înşeală-auzul ori eu am un vis? Capul ce se pleacă paloşul nu-l taie, Dar cu umilinţă lanţu-l încovoaie! Ce e oare traiul, dacă e robit? Sărbătoare-n care nimeni n-a zâmbit? Viaţa şi robia nu pot sta-mpreună, Nu e tot-odată pace şi furtună. Doamne! tu ai dreptul a schimba-n mormânturi Pentru neatârnare, oameni şi pământuri; Dar nu ai p-acela ca să-i umileşti! Poţi ca să îi sfarâmi; dar nu să-i robeşti! Dacă mâna-ţi slabă sceptrul ţi-o apasă, Altuia mai harnic locul tău îl lasă! Căci mai bine este supus lăudat, Decât cu ruşine domn şi atârnat!” |
Beneath a barren bank, on a foaming river, Where a hesychast fled the world, As evening came a stranger arrived. — „Stephen of Moldavia has come to speak to you!” — „Stephen of Moldavia, Daniel tells him, To wait outside! I am at prayer.” — „Good father! I am wounded and defeated, My own mother herself rejected me today! I have come to seek counsel if it would not be better For Moldavia henceforth to bow to the Turks?” Daniel Sihastru said to the prince — „Does my hearing deceive me or am I dreaming? The falchion does not cut off the bowed head, But the chain bends him humiliatingly! What then is life, if lived in serfdom? A holiday on which no one smiled? Life and serfdom cannot coexist, Peace and a tempest do not happen together. Prince! you have the right to turn into graves For freedom, mean and lands; But you cannot humble them! You can break them; but not enslave them! If the hand your sceptre presses on is weak, Cede your place to a more willing man! For better to be conquered and praised, Than a vassal prince in shame!” |
| După-aceste vorbe, Ştefan strânge-oştire Şi-nvingând păgânii nalţă-o monastire. |
After these words, Stephen gathered his troops And defeating the pagans raised a monastery. |
| What is the late November doing With the disturbance of the spring And creatures of the summer heat, And snowdrops writhing under feet And hollyhocks that aim too high Red into grey and tumble down Late roses filled with early snow? Thunder rolled by the rolling stars Simulates triumphal cars Deployed in constellated wars Scorpion fights against the Sun Until the Sun and Moon go down Comets weep and Leonids fly Hunt the heavens and the plains Whirled in a vortex that shall bring The world to that destructive fire Which burns before the ice-cap reigns. |
Noiembrie murind, ce face Cu zvăpăierea primăverii, Cu fulgul ce sub talpă zace, Cu zămisliri ce-s ale verii, Cu nalba năzuind prea sus Când cenuşiu pe roş s-a pus Şi când se frânge dintr-o dată? Cu trandafiri târzii, ce-i vezi Că-s plini de timpurii zăpezi? De stele rostogolitoare E tunetul rostogolit Încât pe cer a-nchipuit Un şir de triumfale care Purtând războaie siderale. Iar Scorpionu-şi taie cale, Luptând cu Soarele, într-una, Până când Soarele şi Luna Drum spre pieire şi-or deschide. Pe ceruri zboară Leonide Şi plâng cometele cu mia, Vânând înaltul şi câmpia, Sucind vârtejuri în tot locul, Ce lumea îmboldesc spre focul Ce mistuită vrea s-o vadă Mai înainte de domnia Calotei vaste de zăpadă. |
| Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi rândunele, Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile rele; Cârdurile de cocoare, înşirându-se-n lung zbor, Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor. |
See, the storks and eke the swallows, of our roofs and eaves the guests, Fearful of the days that threaten now have vanished from their nests; And the cranes with flapping pinions ranked in orderly array, Unheeding vain regrets are flying to the southward far away. |
© 2026 blog.ro-en.ro
