Verbul a prevedea face pare din familia lexicală a lui a vedea, cu particula pre-, după modelul franțuzescului prévoir, și înseamnă, în primul rând, „a deduce (din fapte care precedă și care au legătură cauzală) evoluția evenimentelor viitoare; a avea intuiția celor ce urmează să se întâmple, plecând de la unele date cunoscute în prezent”, situație în care este sinonim cu a anticipa, a se aștepta, a bănui, a intui, a preconiza, a presimți, a previziona, a prognoza, rar de tot – a prești sau a prejudeca.

Cel de-al doilea sens se referă la legi, regulamente, îndrumări, condiții sau dispoziții legale și stabilește echivalență cu a fixa, a indica, a menționa, a preciza, a prelimina, a (pre)scrie, a specifica, a stabili, a stipula. Termenul poate avea în vedere și acțiunea de „a înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare”, adică a dota, a echipa (de pildă, uzina cu instalații sau mașina cu alarmă). Varianta reflexivă este învechită și regională, însemnând „a se vedea prin ceva”, adică a se întrevedea, a se întrezări, dar și a se oglindi, a se proiecta, a se răsfrânge, a se reflecta, a transpărea.

Continuare »

! mizanscenă are acum două variante pentru despărțirea în silabe – mi-zan-sce-nă și miz-an-sce-nă; este substantiv feminin cu genitiv-dativul mizanscenei și pluralul mizanscene

! mizantrop își modifică și el structura silabelor – mi-zan-trop, dar și miz-an-trop; substantivul masculin are pluralul mizantropi. Aceeași modificare o suferă întreaga familie lexicală, femininul !mizantropă (cu genitiv-dativul mizantropei și pluralul mizantrope), adjectivul !mizantropic (masculin cu pluralul mizantropici și femininul mizantropică-mizantropice), precum și noțiunea abstractă !mizantropie (substantiv feminin cu genitiv-dativul mizantropiei)

! mizer își pierde valoarea substantivală; este adjectiv cu pluralul mizeri și femininul mizeră-mizere

! mizilic primește formă nouă (anterior, singurul valabil era mezelic); este substantiv neutru cu pluralul mizilicuri

! moaște apare ca substantiv feminin plural (deci defectiv de singular)

Verbul a inspecta a ajuns la noi prin cunoscutul proces de relatinizare, venind pe filieră franceză (inspecter, din latinescu inspectare). Este un tranzitiv care se referă la „a controla cu autoritate, a verifica activitatea unei persoane, a unei instituții etc. pe baza unei însărcinări speciale”. Prin extindere de sens, termenul poate avea în vedere „a examina, a cerceta amănunțit și cu atenție ceva”.

Acțiunea este, în general, realizată de un inspector, ce are sarcina de „a examina îndeplinirea unor sarcini”. Controlul se efectuează în mod oficial, pentru a constata dacă totul decurge cum trebuie. În funcție de context, sinonimele pot fi a cerceta, a controla, a observa, a revedea, a revizui, a verifica; cele mai neobișnuite sunt din fondul vechi: a revedui, a teorisi (grecism) și a șmotri (militar).

Continuare »

! mitoman are acum și valoare adjectivală (masculin cu pluralul mitomani), și forme pentru feminin – mitomană-mitomane

! mitoză are acum, pe lângă forma de genitiv-dativ mitozei, și formă de plural – mitoze; substantivul feminin înseamnă „diviziune celulară caracterizată prin apariția cromozomilor”

* miu este literă grecească pronunțată mĭu; este substantiv masculin cu pluralul miu (simbol μ, Μ)

* a mixta apare ca noutate, verb cu indicativul prezent mixtează – „a alcătui o școală sau o clasă cu elevi de ambele sexe”

* mixtum compositum vine din latină și este locuțiune substantivală de gen neutru

Verbul a durea vine din latinescul dolere și are două sensuri principale, primul dintre acestea referindu-se la „a face să simtă o suferință fizică, a produce cuiva o suferință fizică” și având în vedere părți ale corpului, răni sau lovituri. Este echivalent al lui a chinui, a suferi, a ține. Cel de-al doilea sens este unul figurat și înseamnă „a produce cuiva o suferință morală”, fiind sinonim cu a mâhni, a îndurera, a întrista.

Expresiile care se formează cu ajutorul lui sunt extrem de expresive: a atinge pe cineva unde-l doare (a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor; a jigni pe cineva cu sau fără premeditare, a-l ataca unde este vulnerabil), a-l durea inima/sufletul (a-i părea rău, a fi mâhnit), nici capul nu-l doare (nu se sinchisește, puțin îi pasă), a-l durea în spate (a nu-l interesa, a nu-i păsa), a se lega la cap fără să-l doară (a-și crea complicații inutile) etc.

Continuare »

* misogam (referitor la căsătorie) poate avea atât valoare substantivală, cât și valoare adjectivală; este masculin cu pluralul misogami și femininul misogamă-misogame; cuvântul are, în dicționarele explicative, două sensuri – „care se teme de căsătorie; (populație) care, din diferite rațiuni, nu se încrucișează cu alte populații”

! mișto este termen argotic, substantiv neutru cu articularea miștoul și pluralul miștouri. Din aceeași familie lexicală, este înregistrat ca noutate și substantivul *miștocar, care poate avea și valoare adjectivală – masculin cu pluralul miștocari și femininul miștocară-miștocare.

* Mitică (nume de persoană) este substantiv propriu masculin

* mitingist funcționează în registrul familiar, substantiv masculin cu pluralul mitingiști. Termenul are și un corespondent feminin, *mitingistă, cu genitiv-dativul mitingistei și pluralul mitingiste.

* a mitiza este verb nou, cu indicativul prezent mitizează