! bébe / bebé apare cu ceva modificări; nu ne mai interesează cu necesitate care sunt acestea, destul să spunem că termenul acceptă două variante accentuale şi este considerat substantiv neutru; nu mai avem plural, nu mai avem articulare. Apare ca noutate *bebeluş, care ar putea suplini această lipsă; acest nou substantiv masculin are pluralul bebeluşi. Cu surprindere, am descoperit că avem, cu ceva modificări, şi masculinul !bébi, un hibrid căruia nu sunt sigură că-i văd utilitatea…

! behaviorísm este unul dintre cuvintele care m-a lăsat, în cel mai propriu sens al expresiei, cu gura căscată; asta pentru că, precizându-se originea sa engleză, ni se indică şi pronunţia primei jumătăţi – beha se pronunţă [biheĩ]. Moment în care întrebarea naturală care-mi pare mie a se naşte este: şi restul cum îl zic? Ca la ei sau ca la noi?

* Beijing este substantivul propriu neutru care denumeşte vechiul Pékin; prima silabă se pronunţă [bei-]

! belarus / bielorus primesc amândouă drept de existenţă, atât ca adjective, cât şi ca substantive masculine, cu pluralul belaruşi/bieloruşi şi femininul belarusă/bielorusă. Şi e firesc să fie astfel, atâta timp cât numele statului de la care se formează este acceptat, şi el, în două variante: *Belarus/Bielorusia. Pe lângă faptul că mi se spune că acest nume de ţară are o dată gen neutru, iar a doua oară genul feminin, genitiv-dativul este interesant, deoarece pentru prima formă se recomandă (statului) Belarus; cea de-a două are declinare normală pentru feminine – Bielorusiei. Când vine vorba de limba corespunzătoare, revenim cumva la normal: fie că spunem belarusă sau bielorusă, substantivul este feminin.

* Benelux este un substantiv propriu neutru care denumeşte (după indicaţiile DOOM-ului) un „grup de state”… N-ar fi stricat o precizare mai exactă, ţinând cont de faptul că termenul este obţinut printr-un procedeu mixt de abreviere şi compunere de la Belgia, Olanda (Netherlands) şi Luxemburg… nu de la orice state.

* BBC deschide seria substantivelor compuse prin abreviere pe care norma le adaugă pe lista cuvintelor noastre; în cazul acestuia, e vorba despre un anglicism care, ca şi în limba de origine, se citeşte [bibisí], denumind un celebru post de radio-TV; are genul neutru şi articularea BBC-ul

* BCA continuă seria, cu elemente autohtone de data aceasta; substantivul neutru se citeşte [be-ce-á] şi se articulează BCA-ul, dând nume unui material de construcţii – beton celular autoclavizat. *BCG este un alt substantiv neutru, citit [becegé] şi articulat BCG-ul; întrucât DOOM-ul nu dă decât foarte rar indicaţii de sens, am căutat în alte surse şi am găsit cel puţin două referiri: una medicală – un vaccin împotriva tuberculozei şi una economică – un model matricial de planificare strategică a activităţii, ce poartă numele unui cunoscut cabinet american de consultanţă. Adăugăm pe listă *BD, substantiv neutru pe care îl citim [bedé]; iarăşi nu am găsit nicun alt fel de lămuriri legate de sens, iar după pluralul BD-uri, nu cred că e vorba de celebra „Brigada Diverse”… Poate „benzi desenate”.

* beat apare ca noutate cu valoarea sa adjectivală (spre surprinderea mea, întrucât auzisem că obiceiul a fost interzis încă de pe vremea lui Burebista, fără ca nimeni să reuşească a-l stârpi până azi); acum avem însă – oficial – de toate: beat-beţi, beată-bete

! beat se găseşte în DOOM-ul nou şi cu alte treburi, şi fără legătură cu viţa-de-vie; termenul este un anglicism pronunţat [bit], sosit la noi în limbă ca adjectiv invariabil care înseamnă „specific beatnicilor”. Un pic mai jos ne lămurim şi cu *beatnic, substantiv masculin pronunţat [bitnic], cu pluralul beatnici; termenul denumeşte „tânăr care, prin neîngrijire şi stridenţă, vrea să-şi afişeze nemulţumirea şi protestul faţă de o societate pe care o consideră inumană; prin extindere – tânăr (din Occident) cu plete şi ţinută neîngrijită”

* Beaujolais – numele unei celebre regiuni viticole a Franţei [pron. bojolé], ajunge şi la noi ca substantiv propriu neutru; printr-un procedeu firesc de extindere de sens, primim şi sustantivul comun corespunzător, *beaujolais – numele vinului cu aceeaşi pronunţie, articulat beaujolais-ul

* a băga de seamă este o locuţiune verbală acceptată în noul DOOM; e foarte adevărat că, deocamdată, singura lămurire este o trimitere la verbul a băga, dar e un pas înainte. Apare şi !băgare de seamă, cu ceva modificări; locuţiunea substantivală are la singular sensul de „atenţie”, iar pluralul băgắri de seámă înseamnă „observaţii”. Cu titlu de noutate, intră şi *băgător de seamă, locuţiune substantivală de gen masculin, cu pluralul băgători de seamă; nu este precizată nuanţa peiorativă, dar mă îndoiesc de faptul că funcţionează în registrul serios al vocabularului.

* băltăreţul este numele unui vânt, care apare sub formă articulată; nearticulat, cuvântul e băltăreţ, dar mai rar folosit

* Bărăgan e nume de loc, cu formă de substantiv propriu neutru

! bătaie de joc funcţioneză ca locuţiune substantivală, cu genitiv-dativul bătăii de joc şi pluralul bătăi de joc

! bârzoiá este un regionalism, verb care trece în categoria reflexivelor, cu indicativul prezent se bârzoiáză, conjunctivul prezent să se bârzoiéze şi gerunziul bârzoíndu-se; de la cuvântul acesta (care înseamnă a se „făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda”) trebuie să-şi fi numit Alecsandri „coana Chiriţa of Bârzoieni”!

! batâr / bátăr este un adverb din categoria regionalismelor, care înseamnă „cel puţin, măcar, bárem”; noua normă acceptă ambele forme, dar precizează pronunţia invers accentuată a acestora

* bax, substantiv neutru cu pluralul baxuri, provine din englezescul box şi apare oficial între noile cuvinte, numind o „cutie (de diferite dimensiuni) pentru ambalaj”

* bazal pare a veni să înlocuiască pe familiarul „de bază”; are precizate toate formele (bazali, bazală-bazale), şi tare sunt curioasă dacă o să iasă din domeniul medical (membrană bazală, metabolism bazal) în care îl cantonează, deocamdată, uzanţele… Oare vom avea curând „oameni bazali”? Tot aşa, avem noul * bazilicál, adjectiv cu pluralul bazilicáli şi femininul bazilicálă-bazilicále, care înseamnă „de bazilică”.

! baziléu, cu articularea baziléul, este un substantiv masculin care primeşte, conform noului dicţionar, formă de plural (baziléi), la rândul ei articulată (baziléii)

* bazooka, substantiv feminin provenit din engleză [pron. bazúca], numeşte „un aruncător de grenade antitanc”; şi chiar mai multe dacă sunt, se cheamă la fel (pl. bazooka)

! basc / bască cu sensul de beretă este acceptat atât cu formă de substantiv neutru – plural bascuri, cât şi cu formă de substantiv feminin – plural băşti

* basculantă are genitiv-dativul basculantei şi pluralul basculante

! baseball este un termen provenit din limba engleză, substantiv masculin cu articularea baseballul şi pronunţia beĩsbol

* BASIC/Basic provine din aceeaşi limbă, substantiv propriu neutru care denumeşte un limbaj de programare. Fără legătură cu lumea computerizată, termenul intră în alcătuirea unui substantiv neutru compus, !Basic-English, cu pronunţia béĩsic-íngliş, desemnând „formă simplificată a limbii engleze, având la bază circa 850 de cuvinte şi un minimum de reguli gramaticale, creată cu scopul de a servi ca limbă internaţională”.

! baştină primeşte drept de existenţă doar în locuţiunea adjectivală de baştină, cel mai probabil asociat cu substantivul loc

* bantoíd apare în noile norme drept adjectiv masculin cu pluralul bantoízi şi femininul bantoídă-bantoíde; putem doar să presupunem că se referă la populaţia sau limba !bántu/bantú, adjectiv care ne dă, şi el pe deasupra, bătaie de cap atât cu accentele, cât şi cu indicaţiile: deşi este invariabil, are (totuşi!) forme de plural precizate în dicţionar, acestea fiind (nici mai mult nici mai puţin!) bántu/bantú

! barisferă este substantiv feminin, cu genitiv-dativul barisferei, ce denumeşte „partea centrală a globului pământesc, cu raza de 3500 km şi densitatea foarte mare, care se consideră a fi alcătuită din nichel şi fier”, sinonim cu centrosferă; noutatea este dubla silabaţie: atât ba-ris-fe-ră, cât şi ba-ri-sfe-ră

! baríton se referă, ca substantiv masculin, la „cântăreţ”, cu pluralul barítoni. Termenul neutru asemănător, dar accentuat pe ultima silabă, era deja acceptat ca „instrument muzical”, pluralul acestuia fiind baritoáne. Puţin mai jos, din aceeaşi arie sonoră, găsim *bas-baríton – substantiv masculin cu pluralul başi-barítoni.

* bárjă este primit între cuvintele limbii române ca substantiv feminin, cu genitiv-dativul bárjei şi pluralul bárje, denumind „navele pentru transporturi grele pe căi navigabile”

* barmaniţă are genitiv-dativul barmaniţei şi pluralul barmaniţe; accentul cade, ca şi în cazul masculinului barman, pe prima silabă