* locul face parte din locuțiuni adjectivale de tipul celor precum la locul ei, la locul lui, la locul său
* locutor este substantiv masculin cu pluralul locutori
* logistic apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul logistici și femininul logistică-logistice
* logo e substantiv neutru, se articulează logoul și are pluralul logouri
* logoreic, adjectiv masculin, are pluralul logoreici și femininul logoreică-logoreice
Verbul a prelua nu are foarte multe sensuri – de fapt, două. Se formează prin compunere, de la verbul a lua, și, mai întâi de toate, se referă la „a lua în primire, a lua în grijă”. Un alt sens al cuvântului se explică prin „a lua asupra sa, pe seama sa”, echivalent al lui a-și asuma.
Termenul poate avea în vedere răspunderi, funcții, sarcini, idei, articole ori cuvântul sau greutatea, și, în funcție de context, mai poate stabili sinonimie cu a recepționa ori – într-o accepție mai veche – cu a câștiga, a dobândi, a obține.
Continuare »
! living apare ca substantiv neutru cu pluralul livinguri
* lobat (cu lobi) este un adjectiv nou, masculin cu pluralul lobați și femininul lobată-lobate
* lobby e un anglicism, substantiv neutru cu pluralul lobby-uri
* locomobilă (agregat, motor), substantiv feminin, are genitiv-dativul locomobilei și pluralul locomobile
! locotenent-comandor este substantiv masculin cu pluralul locotenenți-comandori
Verbul a (se) scrânti are două sensuri principale, dintre care unul propriu și unul figurat; intră în construcția câtorva expresii și are numeroase sinonime. Termenul vine din slavă (krentati „a suci, a întoarce”) și se referă, în primul rând, la oase, membre – „a (se) deplasa, a scoate din articulație, din poziția sa normală”, fiind sinonim cu a dezarticula, a disloca, a luxa.
Cea de-a doua accepție are în vedere forma reflexivă a verbului, folosit cu sens figurat – „a-și pierde dreapta judecată, facultatea de a judeca normal, a-și ieși din minți, a lua-o razna”, moment în care stabilește echivalență cu o mulțime de alte verbe: a (se) aliena, a înnebuni, a se sminti, a se țicni, a se zăpăci. Expresia a o scrânti înseamnă „a face o prostie, o gafă” – a greși.
Continuare »
* a lista apare ca noutate, verb cu indicativul prezent listează. Din aceeași familie lexicală, este precizat și substantivul feminin *listare, cu genitiv-dativul listării și cu pluralul listări.
! listel (element de arhitectură sau de pe monede) este substantiv neutru care are, acum, și formă de plural – listeluri
! literar-artistic nu mai are genul neutru; este adjectiv masculin cu pluralul literar-artistici și femininul literar-artistică/literar-artistice. De asemenea, apare ca noutate *literar-muzical, adjectiv maculin cu pluralul literar-muzicali și femininul literar-muzicală/literar-muzicale.
* litiazic este și el un adjectiv nou, masculin cu pluralul litiazici și femininul litiazică-litiazice
* live este un termen din engleză; se pronunță laĭv și poate fi folosit atât ca adjectiv invariabil, cât și ca adverb
Verbul a (se) bronza are două sensuri de bază și unul figurat, toate trei având în vedere culoarea. Vine din franceză – bronzer – și se referă, întâi de toate, la „a acoperi un obiect cu un strat subțire de bronz sau de vopsea de bronz; a spoi cu bronz”; procedeul tehnologic este aplicat, în general, obiectelor sau pieselor de metal.
Pe de altă parte, verbul poate avea în vedere și o altă tehnică, folosită în tăbăcărie – „a da pieilor tăbăcite un reflex metalic (cu coloranți bazici)”. Așa cum spuneam la început, termenul pare a face referire, mai presus de orice, la culoare, făcând, de altfel, parte din familia lexicală a substantivului bronz. Pentru aceste accepții ale cuvântului, nu par a exista sinonime.
Cred că cel mai cunoscut sens al verbului este cel care are legătură cu activitatea preferată de majoritatea oamenilor vara – „a face să devină sau a deveni arămiu, negru la piele, datorită soarelui (sau vântului); a se colora la piele ca bronzul (oxidat)”. Cei mai mulți termeni echivalenți au în vedere acest sens: a (se) arde, a (se) înnegri, a (se) pârli, a (se) prăji.
Continuare »
© 2026 blog.ro-en.ro