Expresia castles in Spain mi-a stârnit întotdeauna curiozitatea, pentru că nu reuşeam să-i găsesc originea. Căutând mai multe informaţii, în cele din urmă s-a lămurit şi misterul. Dar să începem cu începutul.

Cuvintele acestea desemnează, într-un mod metaforic (dar extrem de eficient), iluziile. Am găsit o serie de sinonime: daydream/daydreaming, oneirism, reverie/revery, dreamscape, fantasy; dar şi câteva sintagme care se suprapun ca semnificaţie air castle, castle in the air, castle in the sky. Ceva mai îndepărtate, aparent, sunt flight of fancy, fond illusion, fool’s paradise, pipe dream. Toate acestea desemnează unrealistic goals, impracticable projects, baseless schemes.

Câteva lucruri trebuie obligatoriu avute în vedere atunci când se caută o traducere potrivită. Este vorba despre lucruri imaginate pe timp de trezie, care nu au nimic de-a face cu realitatea (deja existentă sau posibilă), pentru care atitudinea potrivită pare să nu fie una de condamnare, pe care ni le putem îngădui, pentru că, de obicei, sunt legate de împlinirea unor dorinţe sau speranţe, lucruri care sunt bune pentru sufletele noastre uneori.

Nu reuşeam însă a găsi niciunde cum anume a apărut expresia, până când, ca o străfulgerare, mi-a venit ideea corespondentului francez: châteaux en Espagne. Şi s-ar părea că am găsit originalul. Expresia a apărut în secolul al XIII-lea, în „Romanul trandafirului”, folosită alături de verbele „a construi”, „a ridica”. Cel care îi explică semnificaţia (există şi alte opinii) este Etienne Pasquier, spunând, în secolul al XVI-lea, că a căuta castele în Spania era, în momentul naşterii expresiei, un lucru zadarnic. Acestea nu existau, din nevoia de a nu le oferi maurilor locuri pentru adăpost şi odihnă. O serie de alte variante care circulau, de asemenea – precum châteaux en Brie, châteaux en Asie, châteaux au Caire, châteaux en Albanie – încercau să evidenţieze inaccesibilitatea acestor locuri. Prin urmare, ideea de bază era, din nou, imposibilitatea de realizare a ceva. Interesant este că nu au supravieţuit decât „cele din Spania”, iar motivele par să se refere la asemănarea fonetică dintre „Espagne” şi „espace”. Expresia mettre en espace, care a circulat prin secolul al XIV-lea, însemna „a neglija”, „a amâna”. Traducerea lui „espace” cu „aer” justifică, din nou, trimiterea la lipsa de fundaţie, de trăinicie. O altă explicaţie a rezistenţei expresiei poate fi apropierea dintre ideea de „iluzie” şi cea de „dragoste”, pe care mulţi dintre noi se cred îndreptăţiţi a le confunda; şi cum Spania rămâne, prin excelenţă, tărâmul iubirilor pasionale, el devine, astfel, şi locul imposibilei împliniri.

Dincolo de toate explicaţiile, nu mă pot opri să nu observ paradoxul pe care îl descoperim astăzi, analizând cu atenţie realitatea. Metafora aceasta desemnează tot ceea ce este, iniţial, judecat drept imposibil. Însă… castelele Spaniei sunt astăzi dintre cele mai frumoase din lume. Poate or fi fost ele imposibile vreodată. Dar azi există. În altă ordine de idei, tehnologia ne permite acum să construim lucruri în aer şi să le ţinem în văzduh, să explorăm spaţiul şi să extindem marginile lumii cunoscute tot mai departe. În ultimă instanţă, şi varianta românească, căpşuna în Spania, s-a văzut şi pipăit. Păi dacă asta s-a împlinit… Cred c-o să-mi ridic şi eu ceva castel! Chiar de mâine!