Iulia Muşat

Unul dintre cele mai extraordinare lucruri de care oamenii sunt capabili este acela de a dărui. Verbul are ca primă explicaţie sinonimia cu a da în dar ceva cuiva şi cu a face un dar cuiva, două acţiuni prin excelenţă creative şi benefice. Atunci când sensul sintagmei se extinde, iar implicaţiile darului cresc, având o mai puternică relevanţă, conotaţiile încep să facă referire la însemnătatea pe care gestul îl are pentru cel căruia i se oferă darul; se foloseşte verbul cu sensul de a cinsti pe cineva cu ceva, a acorda cuiva ceva, a înzestra pe cineva cu ceva sau a dota, moment în care primitorul fie primeşte dovada stimei de care se bucură, fie primeşte cele necesare pentru a-şi începe viaţa sub cele mai bune auspicii. Venind vorba de bani, există obiceiul de a dona pentru ca lucrurile în care credem sau în care ne regăsim interesele să poată demara sau merge înainte. Poate cel mai apropiat, din punct de vedere semantic, este a oferi, care mi se pare că are, în plus, legătură cu ofranda religioasă, văzută ca obligativitate şi necesitate. Iar cea mai complexă şi mai dificilă dimensiune a termenului este cea reflexivă, care presupune dăruire de sine, care presupune pe a se consacra, a se dedica, a se face pe sine dar.

Continuare »

! a se bosumflá trece în clasa verbelor reflexive, cu indicativul prezent el/ei se bosúmflă; termenul funcţionează în registrul familiar şi înseamnă „a-şi manifesta supărarea încruntându-se şi strângând buzele”, având etimologie necunoscută, cu sinonimul a se îmbufna. Deşi nu fac obiectul DOOM-ului, foarte frumoase şi expresive sunt regionalismele a se drâmboi, a se bârzoia prin Bucovina, a se dăbălăza în Transilvania şi Maramureş, a se îmbonţa în Oltenia şi Banat, a se răzbuza în Muntenia. Aceeaşi trecere în categoria reflexivelor se petrece şi cu *a se boşorogí, cu indicativul prezent el se boşorogéşte, imperfectul el se boşorogeá şi conjunctivul prezent el să se boşorogeáscă.

* boşimánă este numele limbii vorbite de boşimani/boşimane (substantive şi adjective deja cunoscute); substantivul feminin are genitiv-dativul boşimánei

* botoşél, sinonim al lui botoş şi sinonim al lui papucel, substantiv masculin cu pluralul botoşéi şi articularea botoşéii

! botróş primeşte două silabaţii acceptate bo-troş/bot-roş; substantivul masculin are pluralul botróşi şi articularea botróşii; „pasărea cântătoare cu ciocul foarte scurt, cu pene roşii închise pe piept, negre pe cap, cenuşii pe spate şi albe la coadă” are drept sinonime regionale pe căldăraş, domnişor, lugaci, pasăre-domnească

* Bouarul este numele unei constelaţii; substantivul propriu masculin vine de la popularul bouár/bouári – „păstor de boi”

A rata este unul dintre acele verbe ciudate care se realizează în plan faptic – paradoxal – printr-o lipsă, printr-o scăpare. Imposibilitatea de a valorifica o ocazie, născută din neputinţă ori din absenţa vizionarismului, nereuşita afirmării, sau nerealizarea la nivelul real al posibilităţilor, toate au drept rezultat o pierdere. Într-un clasament ad-hoc şi fără pretenţii de validare absolută, cele mai fericite ratări ar putea fi cele ale armelor de foc, iar cele mai nefericite – acelea născute din frică, pe care firul vieţii nu ne mai dă vreodată posibilitatea de a le repara… Vorbeam la început despre un oarece plan faptic, dar de ce stau mai mult şi mă gândesc, de ce mi se pare mai evident faptul că realizarea cuvântului acestuia are relevanţă maximă în plan conceptual. Citeam undeva o definiţie neoficială a unei ratări în sport, iar precizarea care mi-a atras atenţia era aceea că ea are ca necesitate existenţa unei poziţii favorabile date. În viaţă, „poziţia” aceasta favorabilă este însăşi naşterea.

Continuare »

! a se borşí trece în categoria verbelor reflexive, păstrându-şi aceleaşi forme vechi, la care se adaugă pronumele reflexive: indicativ prezent el se borşéşte, imperfect el se borşeá şi conjunctiv prezent el/ei să se borşeáscă; termenul se referă la alimente care se alterează, înăcrindu-se

* boschetár este un substantiv masculin din registrul familiar, cu pluralul boschetári, ce denumeşte o persoană fără adăpost, care doarme prin parcuri, vagabond; cuvântul are şi nuanţă peiorativă, referindu-se la o persoană cu apucături dubioase… Nu se precizează după ale cui standarde…

! boss / bos primeşte drept de folosire pentru ambele forme, atât cea etimologic originală, cât şi cea „naturalizată”; substantivul masculin este articulat bossul/bosul, dar are o singură formă de plural – boşi

* bóssa-nóva, substantiv feminin ce numeşte un ritm al cărui nume vine din portugheză, se dansează şi la noi cu aceeaşi formă, dar are genitiv-dativul bóssa-nóvei, cu pluralul bóssa-nóve

! bóston (vals, joc de cărţi) primeşte – definitiv – accent pe prima silabă şi plural (cuminte) format după regula neutrelor – bóstonuri. DOOM-ul acceptă în continuare, ca pe un al doilea cuvânt, şi pe boston (presă tipografică), cel care, deşi tot neutru, nu are formă de plural. Drept mulţumire pentru atâtea substantive comune, propriul *Bóston (nume de loc) primeşte şi el loc de cinste între noile intrări ale normei.

Verbul a împărtăşi are incluse în dicţionare câteva sensuri, a căror lectură m-a dus cu gândul la elemente fundamentale ale comunicării interumane. Termenul acoperă mai întâi de toate o dimensiune religioasă, însemnând a (se) supune ritualului împărtăşaniei şi stabilind sinonimie cu frumosul a (se) cumineca sau cu a (se) griji, cel care lămureşte singura grijă pe care creştinul trebuie s-o aibă, legat de viaţa sa pământească.

Continuare »

! boom este un anglicism, pe care l-am împrumutat păstrându-i pronunţia [oo se pronunţă u]; substantivul neutru are pluralul boomuri, pronunţat búmuri; despărţirea recomandată este boo-muri

* borât e notat ca termen familiar, adjectiv masculin venit din neplăcutul verb a borî; are pluralul borâţi şi femininul borâtă-borâte; termenul e sinonim cu dezgustător, scârbos, hidos

* bordeaux apare ca denumire de vin cu pronunţie franceză [bordó]; substantivul neutru se articulează bordeaux-ul, şi are şi formă de plural dacă face referire la porţii – bordeaux-uri. Cuvântul vine, desigur, de la celebra zonă *Bordeaux, substantiv propriu neutru, acceptat şi el de noua normă.

! bormaşínă nu are modificări de declinare: este tot substantiv feminin, cu genitiv-dativul bormaşínii şi pluralul bormaşíni; ceea ce s-a schimbat este accentul, care anterior cădea pe prima silabă

* borsétă este substantiv feminin cu genitiv-dativul borsétei şi pluralul borséte; termenul denumeşte „o geantă bărbătească mică pentru acte, documente sau o geantă de damă”