Iulia Muşat

Despre verbul a agasa (venit din franţuzescul agacer) aveam impresia că are un singur sens, extrem de clar şi concis. Înseamnă „a plictisi cu insistenţe”, iar sinonimele sunt destul de numeroase – a deranja, a enerva, a exaspera, a incomoda, a irita, a plistisi, a stânjeni. Aşa cum se observă cu uşurinţă, accentul cade, din acest punct de vedere privind lucrurile, pe senzaţia de disconfort pe care o astfel de acţiune o provoacă „agasatului”.

Schimbând puţin perspectiva asupra lucrurilor, se pare că verbul mai are un sens, care insistă pe intenţia „agasantului” de a provoca o reacţie, însemnând „a irita în mod intenţionat, îndemnând la acţiuni duşmănoase”, fiind antonim al lui a calma. Sinonimele sunt cel puţin la fel de numeroase ca şi în celălalt caz – a aţâţa, a hărţui, a incita, a instiga, a întărâta, a provoca, a stârni, a zădărî.

Continuare »

* a indexa apare ca verb nou, având indicativul prezent el indexează. Din aceeaşi familie lexicală, apare şi substantivul *indexare, feminin cu genitiv-dativul indexării şi pluralul indexări.

* indiană este substantivul feminin care dă numele unei prăjituri şi care completează familia mai veche a lui indian (adjectiv şi substantiv, cu toate formele sale); termenul are genitiv-dativul indienei şi pluralul indiene. Ca noutate este menţionat, de asemenea, şi substantivul *indiancă (femeie), care are genitiv-dativul indiencei şi pluralul indience.

! indianism este un substantiv neutru mai vechi, ce primeşte acum şi formă de plural, indianisme; înseamnă „disciplină care se ocupă cu studiul limbilor vorbite în India; idiotism propriu limbilor vorbite în India”. Pentru primul sens al termenului a fost introdus, de asemenea, şi substantivul *indianistică, feminin cu genitiv-dativul indianisticii.

! indice rămâne substantiv masculin (indiferent de sens), având pluralul indici

* indo-europenistică este substantiv feminin cu genitiv-dativul indo-europenisticii („ştiinţă care studiază limbile indo-europene”)

Verbul a meliţa are două sensuri figurate importante, amândouă plecând de la semnificaţia proprie a termenului apărut, prin derivare, de la substantivul meliţă. Acesta din urmă denumeşte o „unealtă primitivă de lemn, folosită în industria casnică” pentru „a zdrobi şi a curăţa cânepa şi inul de părţile lemnoase, pentru a alege fuiorul”.

Din acest punct de vedere privind lucrurile, este necesar a sublinia faptul că sinonimele cele mai interesante ale meliţei (ca unealtă) sunt substantivele frângător şi zdrobitor, iar de aici, cu trimitere la conotaţiile agresivităţii şi brutalităţii, apare primul sens figurat al acestei acţiuni – „a bate straşnic pe cineva”.

Continuare »

! incognito are acum, pe lângă valoarea de adverb, una nouă, de adjectiv invariabil

* incomunicabil este adjectiv nou, masculin cu pluralul incomunicabili şi femininul incomunicabilă-incomunicabile

* inconfort este substantiv neutru (fără formă de plural), menţionat ca noutate. Din aceeaşi familie lexicală, apare şi adjectivul *inconfortabil, masculin cu pluralul inconfortabili şi femininul inconfortabilă-inconfortabile.

* inconfundabil, adjectiv masculin, are pluralul inconfundabili şi femininul inconfundabilă-inconfundabile

* indeterminare e substantiv feminin cu genitiv-dativul indeterminării şi pluralul indeterminări

Verbul a (se) statornici are două semnificaţii fundamentale, în funcţie de cele două valori cu care poate fi folosit. Sensul reflexiv se referă la „a (se) aşeza, a (se) stabili într-un loc, pe timp mai îndelungat sau permanent”. Sinonimele sunt numeroase şi mai precise, în funcţie de context – a consolida, a constitui, a crea, a ctitori, a funda, a institui, a încheia, a înfiinţa, a întări, a întemeia, a organiza.

Celălalt sens, care este tranzitiv, înseamnă „a fixa, a stabili ceva, a face să între în acţiune”, fiind echivalent cu a consfinţi, a decide, a determina, a hotărî, a institui, a orândui, a permanentiza, a preciza, a stabili. Sinonimele sunt mai des folosite, pentru că termenul este vechi (format din statornic, derivat al lui stat după modelul lui datornic, spun dicţionarele). Are, prin urmare, conotaţii arhaice şi pare nepotrivit în cele mai mult dintre situaţii.

Continuare »

! a incarna / a încarna are acum două forme acceptate; termenul este sinonim cu a întrupa şi are indicativul prezent el incarnează/încarnează. Din infinitivul lung apare substantivul feminin !incarnare/încarnare, cu genitiv-dativul incarnării/încarnării şi pluralul incarnări/încarnări.

* inch este un anglicism care păstrează pronunţia originală – ch=č; substantivul masculin se articulează inch-ul, are pluralul inchi şi abrevierea in

* incitant apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul incitanţi şi femininul incitantă-incitante

* inclasabil („care nu poate fi clasat”) e adjectiv masculin cu pluralul inclasabili şi femininul inclasabilă-inclasabile

! includere apare ca substantiv feminin cu genitiv-dativul includerii, care acum are şi formă de plural – includeri