Iulia Muşat

Verbul a contesta face parte dintr-o categorie aparte, cea a cuvintelor pătrunse în limbă într-o frenezie a relatinizării, confirmată pe filieră franceză (contester). Are, din punctul meu de vedere, atât aspecte pozitive, cât şi aspecte negative între semnificaţiile sale. Şi, privind lucrurile într-un anumit fel, mai complex, cred că fiecare vorbitor decide pentru sine care şi cum se aşază lucrurile pe axul bun-rău.

Astfel, primul sens al termenului se referă la „a nu recunoaşte dreptul sau valoarea cuiva sau a ceva, a nu admite existenţa sau necesitatea unui lucru”, fiind sinonim cu a tăgădui. El poate fi utilizat în sfera juridică, presupunând acţiunea de „a face contestaţie”. Într-o accepţie mai extinsă, verbul se poate referi la adevăruri, fenomene, fapte, având în vedere intenţia de „a declara ca fiind neadevărat”, stabilind sinonimie cu a nega.

Continuare »

* interoperabilitate apare ca noutate, substantiv feminin cu genitiv-dativul interoperabilităţii; termenul se referă la „capacitatea unor structuri militare (de regulă, ce ţin de două sau mai multe state) de a coopera eficient pentru îndeplinirea unor misiuni”

* interpretariat (in-ter-pre-ta-ri-at) este substantiv neutru – „activitatea, meseria de interpret”

* intersectare este substantiv feminin nou, cu genitiv-dativul intersectării şi pluralul intersectări; denumeşte „acţiunea de a se intersecta”

* interuman (in-te-ru-man/in-ter-u-man) apare ca adjectiv masculin cu pluralul interumani şi femininul interumană-interumane

* intervievare (in-ter-vi-e-va-re) este menţionat ca substantiv feminin cu genitiv-dativul intervierării şi pluralul intervievări

Verbul a comanda are câteva sensuri care sunt des folosite, dar care au arii diferite de utilizare. Astfel, primul dintre acestea se referă, în registrul militar, la „a da un ordin sau un semnal pentru executarea unei mişcări”. Celelalte două sensuri sunt din sfera economică, însemnând, mai întâi, „a da în lucru (un obiect, o lucrare etc.) la un meşteşugar”, iar apoi „a solicita mâncare sau băutură într-un local public”.

În diferite dicţionare, aceste definiţii suferă modificări minore. Se mai poate observa, de pildă, un sens care se referă la felul în care pot fi manevrate sistemele tehnice. Termenul vine din franceză – commander, iar sinonimele sunt, în funcţie de semnificaţia utilizată, a cere, a conduce, a controla, a dispune, a ordona, a porunci, a regla, a solicita.

Continuare »

! interliniar rămâne singura formă acceptată (interlinear dispare) pentru a denumi ceva „care este scris sau tipărit între rânduri”; se desparte in-ter-li-ni-ar şi este adjectiv masculin cu pluralul interliniari şi femininul interliniară-interliniare

! intermezzo vine din italiană, de unde păstrează şi pronunţia (zz=ţ); este substantiv neutru articulat intermezzoul, având acum formă nouă de plural – intermezzouri (mai vechiul intermezzi dispare)

! Internaţionala (imn) se scrie cu majusculă şi se desparte In-ter-na-ţi-o-na-la; este substantiv propriu feminin, cu genitiv-dativul Internaţionalei

* a internaţionaliza (in-ter-na-ţi-o-na-li-za) apare ca verb nou, cu indicativul prezent el internaţionalizează

* internaut este, şi el, un element nou, care pătrunde în DOOM cu întreaga lui familie lexicală; e substantiv masculin cu pluralul internauţi. De asemenea, are un corespondent feminin – *internaută, cu genitiv-dativul internautei şi pluralul internaute. Toţi termenii au legătură cu substantivul neutru *internet, prezent şi el în noul dicţionar.

Verbul a (se) descuraja face parte dintre cele monosemantice. Este venit din franceză (décourager) şi înseamnă „a-şi pierde sau a face pe cineva să-şi piardă curajul, entuziasmul, speranţa, siguranţa în forţele proprii”. Sinonimele sunt destul de larg utilizate – a (se) demoraliza, a (se) deprima, a (se) demobiliza, a demonta, a descumpăni. Antonimele sunt mai puţin numeroase, dar apar şi ele foarte des în limba vorbită: a îmbărbăta, a încuraja.

În cariera mea de profesor, am observat că unul dintre momentele de cotitură în viaţa omului, dominat în mod cu totul agresiv de descurajare, este preziua marilor examene. (Nu, nu doar pentru tinerii candidaţi, ci şi pentru părinţii lor, dar nu asta interesează acum.) Sentimentul neputinţei, conştiinţa imperfecţiunii, presimţirea imposibilităţii, devin toate parte a fiinţei, se acutizează şi instaurează un regim absolut dominat de „nu înţeleg!, nu ştiu!, nu pot!”

Continuare »

* a intercondiţiona (in-ter-con-di-ţi-o-na) apare ca noutate, verb cu indicativul prezent el intercondiţionează. Din aceeaşi familie lexicală, pătrunde în limbă *intercondiţionare, substantiv feminin cu genitiv-dativul intercondiţionării şi pluralul intercondiţionări.

* intercluburi este adjectiv invariabil

* interdisciplinar este adjectiv masculin, cu pluralul interdiscplinari şi femininul interdisciplinară-interdisciplinare. Substantivul corespunzător este *interdisciplinaritate, feminin cu genitiv-dativul interdisciplinarităţii.

* interinstituţional (in-ter-in-sti-tu-ţi-o-nal), adjectiv masculin cu pluralul interinstituţionali şi femininul interinstituţională-interinstituţionale

* a interioriza (in-te-ri-o-ri-za) apare şi el ca noutate, verb cu indicativul prezent el interiorizează