11 dec.
„Adio” de Mihai Eminescu
| De-acuma nu te-oi mai vedea, Rămâi, rămâi cu bine! Mă voi feri în calea mea De tine. |
We part for ever from today, Farewell beloved one; And I, unto my death, your way Will shun. |
| De astăzi dar tu fă ce vrei, De astăzi nu-mi mai pasă Că cea mai dulce-ntre femei Mă lasă. |
I care not now where you may go. You can no more bereave me, Today the sweetest girl I know Does leave me. |
| Căci nu mai am de obicei Ca-n zilele acele, Să mă îmbăt şi de scântei Din stele, |
Nor shall I as in former hours Build Spanish castles high, With star-lit windows, and with towers Of sky. |
| Când degerând atâtea dăţi, Eu mă uitam prin ramuri Şi aşteptam să te arăţi La geamuri. |
When, shivering with bitter cold, Through winter nights uncertain, I watched lest you perhaps unfold Your curtain. |
| O, cât eram de fericit Să mergem împreună, Sub acel farmec liniştit De lună! |
O what delight to stroll with you Beneath the flowering plum-trees, When poured its light their branches through, The moon. |
| Şi când în taină mă rugam Ca noaptea-n loc să steie, În veci alături să te am, Femeie! |
How often did I secret pray Swift night her sails would furl, That we night thus forever stray, Fair girl! |
| Din a lor treacăt să apuc Acele dulci cuvinte, De care azi abia mi-aduc Aminte. |
That I might catch with rapturous thrill The words that you let fall, And that today I barely still Recall. |
| Căci astăzi dacă mai ascult Nimicurile-aceste, Îmi pare-o veche, de demult Poveste. |
For if today I part the veil And see what time portended, I feel that long ago the tale Was ended. |
| Şi dacă luna bate-n lunci Şi tremură pe lacuri, Totuşi îmi pare că de-atunci Sunt veacuri. |
And when the moon enrapts the streams And trembles on the fen, A thousand years have flown it seems Since then. |
| Cu ochii serei cei de-ntâi Eu n-o voi mai privi-o… De-aceea-n urma mea rămâi – Adio! |
For I no longer am confined In that sweet country’s spell ; Aye, I have left you far behind, Farewell. |
| Mihai Eminescu | traducere de Corneliu M. Popescu |