07 sept.

„A Poison Tree” de William Blake

I was angry with my friend:
I told my wrath, my wrath did end.
I was angry with my foe:
I told it not, my wrath did grow.
Pe-un prieten eu m-am mâniat:
Mi-am spus durerea, m-a lăsat.
M-am mâniat pe un duşman:
N-am spus-o, a crescut avan.
And I watered it in fears
Night and morning with my tears,
And I sunned it with smiles
And with soft deceitful wiles.
Şi am udat-o tot cu groază,
Cu lacrimi am ţinut-o trează;
Şi-am însorit-o cu zâmbiri,
Şi cu viclene uneltiri.
And it grew both day and night,
Till it bore an apple bright,
And my foe beheld it shine,
And he knew that it was mine, –
Şi-atât de mult crescu cumplita,
Încât un mândru măr rodit-a;
Şi-al meu duşman, zărindu-mi-l
Pe creangă sus, veni tiptil,
And into my garden stole
When the night had veiled the pole;
In the morning, glad, I see
My foe outstretched beneath the tree.
Furiş, în miezul nopţii-adânce,
La mărul meu, ca să mi-l mânce;
Şi-n zori, ferice sunt cât zece
Să-l văd sub pom, întins şi rece.
William Blake traducere de Paul Abucean

Adauga un comentariu!



Alte articole pe subiecte similare

© 2024 blog.ro-en.ro