25 feb.
! măjar are acum o singură variantă (măjer a dispărut); este un termen învechit și regional („persoană care transporta pește sau care făcea negustorie cu pește”), substantiv masculin cu pluralul măjari
! a se mălura trece în clasa reflexivelor – se folosește pentru cereale, însemnând „a se umple de mălură, a se înnegri din cauza mălurei, a se îmbolnăvi de mălură” (mălura fiind o boală a grâului)
* mămos apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul mămoși și femininul mămoasă-mămoase; se folosește în limbajul familiar și înseamnă „care este excesiv de atașat de mamă”
! mărgăritar poate fi atât substantiv masculin – situație în care are pluralul mărgăritari, cât și neutru – iar atunci are pluralul mărgăritare. Din aceeași familie lexicală, ! mărgăritărel are aceeași problemă – mărgăritărei pentru masculin și mărgăritărele pentru neutru.
! Măria Sa și-a schimbat grafia, la fel ca toate locuțiunile pronominale (formule de reverență); are genitiv-dativul Măriei Sale și pluralul Măriile Lor. Același lucru se petrece cu !Măria Ta (genitivul Măriei Tale) și cu !Măria Voastră (genitiv-dativul Măriei Voastre).
Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Ortografie
Comenteaza! Recomanda!
25 feb.
Acel „on” de la final este o oglindire subtilă a lui „no” de la început 
Publicat de Lucian Velea in Greşeli, Traduceri, Umor
Comenteaza! Recomanda!
24 feb.
Mary! I want a lyre with other strings,
Such aid from Heaven as some have feign’d they drew,
An eloquence scarce given to mortals, new
And undebased by praise of meaner things;
That ere through age or woe I shed my wings,
I may record thy worth with honour due,
In verse as musical as thou art true,
And that immortalizes whom it sings:
But thou hast little need. There is a Book
By seraphs writ with beams of heavenly light,
On which the eyes of God not rarely look,
A chronicle of actions just and bright—
There all thy deeds, my faithful Mary, shine;
And since thou own’st that praise, I spare thee mine. |
Marie! Vreau o liră mai subţire,
Un har ceresc ce-l au (s-ar zice) unii,
Şi-un verb dibaci şi nou, ce-ades dat nu ni-i,
Prea nobil ca mici teme să-l inspire,
Spre-a scri, cât nu simt încă istovire,
Întregul preţ al tău cu viersul strunii,
În stih mai scum ca laurii cununii,
Ce-aduce proslăvitei nemurire.
Dar trebuinţă n-ai: o carte este
Ce stă sub ochii Bunului-părinte,
De îngeri scrisă cu lumini celeste,
Letopiseţ al vieţii tale sfinte –
În ea străluci curata mea Marie;
Mai nalt elogiu, deci, eu n-am cum scrie… |
| William Cowper |
traducere de Tudor Dorin |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
