„Astrophil and Stella – Sonnet XXXIX” de Philip Sidney
Come Sleep! O Sleep, the certain knot of peace, The baiting-place of wit, the balm of woe, The poor man’s wealth, the prisoner’s release, Th’ indifferent judge between the high and low. With shield of proof shield me from out the prease Of those fierce darts despair at me doth throw: O make in me those civil wars to cease; I will good tribute pay, if thou do so. Take thou of me smooth pillows, sweetest bed, A chamber deaf to noise and blind to light, A rosy garland and a weary head: And if these things, as being thine by right, Move not thy heavy grace, thou shalt in me, Livelier than elsewhere, Stella’s image see. |
O, vino somn, somn, tihnă împlinită, Liman al duhului, balsam durerii, Belşug uşor, robie izbăvită, Drept jude între glorii şi mizerii. Cu straşnic scut mă apără pe mine De-a deznădejdii aprige săgeţi; Adânci dihonii fă-le să se-aline; Tribut îţi voi plăti, de mare preţ. Ia-mi perna moale, patul arommit, Iatacul molcom, fără de frământ, Ghirlanda roză, gândul istovit: Şi dacă-acestea, ce-ale tale sunt, Nu-mbie haru-ţi greu, într-al meu gând Răsare Stella, vie ca nicicând. |
Philip Sidney | traducere de Dan Duţescu |