! prim-procuror are primul termen invariabil, substantivul masculin articulându-se prim-procurorul, cu pluralul prim-procurori. Compuși în același fel sunt !prim-secretar, *prim-solist și *prim-solistă.

! prim rang funcționează exclusiv în locuțiunea de prim rang

! primúlă / prímulă este substantiv feminin cu două variante accentuale corecte; genitiv-dativul este primúlei/prímulei, iar pluralul primúle/prímule

* print apare ca noutate, substantiv neutru cu pluralul printuri. Din aceeași familie lexicală, este menționat și verbul *a printa, cu indicativul prezent el printează.

! príor își schimbă pronunția când se referă la miei și înseamnă „născut primăvara foarte timpuriu”; adjectivul popular are formă doar pentru masculin, cu pluralul priori, și se diferențiază acum și prin pronunție de substantivul !priór, spre deosebire de normă veche, care permitea accentuarea în același fel

* prime-time este un anglicism care își păstrează pronunția (praĭmtaĭm); este substantiv neutru folosit în structura (în prime-time – „la o oră de maximă audiență în televiziune”)

! prim-ministru se modifică față de vechea normă, primul termen devenind categoric neflexibil; substantivul masculin se articulează prim-ministrul și are pluralul prim-miniștri

* primoinfecție (pri-mo-in-fec-ți-e) înseamnă „prima invazie, într-un organism, a unui germen infecțios”; substantivul feminin are genitiv-dativul primoinfecției și pluralul primoinfecții

! primordial (pri-mor-di-al) este adjectiv masculin cu pluralul primordiali și femininul primordială-primordiale. Din aceeași familie lexicală, este menționat și substantivul feminin !primordialitate, cu genitiv-dativul primordialității.

* primprejuru- apare ca prepoziție nouă, folosită cu dativul primprejuru-i

* prim se desparte de celelalte valori ale sale, atunci când este adjectiv masculin (număr prim) cu pluralul primi (factori primi, trei primi pași), articulat primii (primii pași); femininul este primă (materie primă), cu pluralul prime (materii prime, două prime observații), articulat primele (primele observații). Un al doilea articol se referă la !prim/primul, numeral cu valoare adjectivală, numai antepus față de substantiv; masculinul este un prim pas / primul pas, iar femininul o primă observație / prima observație.

* prima-doamnă apare ca noutate, substantiv feminin cu genitiv-dativul primei-doamne

! prim ajutor se ortografiază fără cratimă (ajutor medical imediat), structura fiind alcătuită din adjectiv (anterior înregistrat ca numeral) + substantiv

! primat („cel mai înalt grad în vechea ierarhie a Bisericii ortodoxe și catolice”) își schimbă valoarea morfologică; anterior adjectiv, este acum substantiv masculin cu pluralul primați

! prim-balerin este substantiv masculin cu pluralul prim-balerini (articulat prim-balerinii). Alături de el, *prim-balerină apare ca noutate, feminin cu pluralul prim-balerine.

Verbul a (se) comprima vine din limba franceză (comprimer) și este destul de des folosit, având câteva sensuri, în general cunoscute. Prima utilizare pare a veni din fizică – „a micșora volumul unui corp (mai ales a unui gaz) cu ajutorul unei forțe sau presiuni exterioare, a apăsa cu putere spre a micșora volumul”, sinonim cu a condensa, a presa. De aici derivă sensul figurat al verbului, folosit cu privire la sentimente și stări sufletești – „a împiedica să se manifeste, a stăvili printr-un efort de voință”, echivalent al lui a înăbuși, a înfrâna, a reprima.

O accepție a termenului, care mie îmi era mai puțin cunoscută, este „a reduce personalul unei întreprinderi sau instituții, a face mai mic ca urmare a limitării statelor”… Mai puțin cunoscută pentru că, așa cum mi-am dat imediat seama, îmi lipsea din minte asocierea cu mult mai cunoscutul său sinonim în această situație – a restrânge. Dicționarele susțin că referirea la o singură persoană, cu sensul de „a pune în cadru disponibil”, este improprie (ceea ce nu o împiedică să circule, se pare).

În momentul în care am început căutările pentru acest verb, aveam în minte altă semnificație, pe care nu am găsit-o însă menționată decât în Noul dicționar explicativ din 2002. Este vorba despre cea cu privire la comprimarea unor texte – „a micșora prin reducerea numărului de cuvinte”. Și m-a surprins lipsa lui din dicționare, întrucât acestui sens i-am găsit, paradoxal, cele mai numeroase sinonime: a concentra, a prescurta, a reduce, a rezuma, a scurta. Ai fi zis că e imposibil să găsești echivalente pentru un sens pe care un cuvânt nu-l are, nu?

Motivul pentru care l-am căutat inițial are legătură cu lucrarea de doctorat la care mă tot chinui. Pardon – care mă tot chinuie. Pentru că am tot adunat materiale peste materiale de-a lungul anilor (căci am luat-o de la daci și de la romani cu partea teoretică a cărții), m-am trezit acum că e destul de amplă. Și, mai ales, că nu tot ce e acolo îmi este necesar. Prin urmare, m-am apucat de comprimare: scot ce nu-mi folosește, sintetizez ce-am lungit peste măsură, periez și reorganizez. E o muncă plăcută, care mă ajută să mă reconectez la esența lucrării și să-mi limpezesc scopurile. În plus, parcă și stilistic dă bine comprimarea asta… Vom vedea.

Exerciţiu de pronunţie

Dialoguri simple