Rezultate

03 ian.

„The Convergence of the Twain” de Thomas Hardy

(Lines on the loss of the „Titanic”) (Pe marginea scufundării „Titanicului”)
In a solitude of the sea
Deep from human vanity,
And the Pride of Life that planned her, stilly couches she.
În a mării singurătate,
Ferit de-a oamenilor vanitate
Şi de Mândria vieţii ce l-a plănuit, el zace-n adâncurile netulburate.
Steel chambers, late the pyres
Of her salamandrine fires,
Cold currents thrid, and turn to rhythmic tidal lyres.
Prin camerele de oţel odinioară
Ciudate ruguri pentru foc şi şfară,
Pătrund curenţii reci şi ritmici şi le fac liră şi vioară.
Over the mirrors meant
To glass the opulent
The sea-worm crawls — grotesque, slimed, dumb, indifferent.
Pe marile oglinzi menite
Să identifice elite
Foiesc vâscoase târâtoare, indiferente, mute şi pocite.
Jewels in joy designed
To ravish the sensuous mind
Lie lightless, all their sparkles bleared and black and blind.
Bogat lucrate giuvaericale
Ce gâdilau temperamente senzuale
Zac fără luciu, oarbe, negre, învelite-n bale.
Dim moon-eyed fishes near
Gaze at the gilded gear
And query: „What does this vaingloriousness down here?” …
Peşti cu vederea fumurie,
Privind scumpeturile vor să ştie:
„Ce caută aicea, jos, atâta fală şi trufie?”
Well: while was fashioning
This creature of cleaving wing,
The Immanent Will that stirs and urges everything
Căci, iată,-n timp ce bardă, braţ, baros
Zideau balaurului cioc tăios,
Voinţa care propulsează tot ce-i sus sau jos
Prepared a sinister mate
For her — so gaily great —
A Shape of Ice, for the time far and dissociate.
Îi pregătea un monstruos secund
(La început rotund şi scund),
Un chip de gheaţă pentru Timpul fără fund.
And as the smart ship grew
In stature, grace, and hue,
In shadowy silent distance grew the Iceberg too.
Şi-odată cu giganticul vapor,
Se întocmeau cu mare zor
Gheţarul tenebros, tăcut şi plutitor.
Alien they seemed to be;
No mortal eye could see
The intimate welding of their later history,
Destinul lor păruse răzleţit
Şi cine ar fi bănuit
Îngemănarea lor prin adevăr, istorie şi mit?
Or sign that they were bent
By paths coincident
On being anon twin halves of one august event,
Sau că, pornind din alte mări,
Îşi vor uni a lor cărări,
Ca jumătăţi ale unicei, augustei întâmplări?
Till the Spinner of the Years
Said „Now!” And each one hears,
And consummation comes, and jars two hemispheres.
Acestea, până când a zis Cel Sfânt:
„Acum!” şi-al nopţii ceas s-a frânt
Şi emisferele s-au întâlnit şi s-a căscat mormânt.
Thomas Hardy traducere de Leon Leviţchi

20 dec.

„The Darkling Thrush” de Thomas Hardy

I leant upon a coppice gate
When Frost was spectre-grey,
And Winter’s dregs made desolate
The weakening eye of day.
The tangled bine-stems scored the sky
Like strings of broken lyres,
And all mankind that haunted nigh
Had sought their household fires.
Stam la o margine de crâng
Când Geru-i sur strigoi,
Şi drojdiile Iernii sting
Al zilei ochi vioi.
Suciţi, cârceii de hamei
Par frânte corzi de liră,
Şi-ntorşi acas’, vecinii mei
La vetre se-aciuiră.
The land’s sharp features seemed to be
The Century’s corpse outleant,
His crypt the cloudy canopy,
The wind his death-lament.
The ancient pulse of germ and birth
Was shrunken hard and dry,
And every spirit upon earth
Seemed fervourless as I.
Părea, colţos şi dur, pământul
Al Veacului leş… iar,
Sus, norii – cripta lui; şi vântul
Un vaier funerar.
Vechi plodul din sămânţa vie
Sfrijit şi sec părea,
Şi vlăguit, asemeni mie,
Tot ce mă-mpresura.
At once a voice arose among
The bleak twigs overhead
In a full-hearted evensong
Of joy illimited;
An aged thrush, frail, gaunt and small,
In blast-beruffled plume,
Had chosen thus to fling his soul
Upon the growing gloom.
Deodat’ un tril zbucnise prin
Uscate crengi, de sus,
Un cânt de voie-bună plin
Şi de avânt nespus;
Un schilav sturz, bătrân, plăpând
Şi cu penet zburlit,
În întunericul crescând
Cu foc ap piruit.
So little cause for carolings
Of such ecstatic sound
Was written on terrestrial things
Afar or nigh around,
That I could think there trembled through
His happy good-night air
Some blessed Hope, whereof he knew
And I was unaware.
Aşa puţin temei anume
Pentru-acest imn-colind
Sta scris pe tot ce e pe lume
Cât zările cuprind,
Încât mi-am zis că vreun fior
Vibra în melodie,
De noi nădejdi lui vestitor
Şi neştiute mie.
Thomas Hardy traducere de Leon Leviţchi

14 ian.

Dicţionarul locurilor imaginare

În prefaţa cărţii „The Dictionary of Imaginary Places”, autorii Alberto Manguel şi Gianni Guadalup susţin că “universul imaginar este un loc de o uimitoare bogăţie şi diversitate”. Dicţionarul este un tribut adus imaginaţiei umane colective. Cele 1.200 de definiţii încep cu Abaton, o aşezare mitică dintre dealurile înalte ale Scoţiei, despre care se spune că este zărită ocazional la orizont, „mai ales la amurg”. Turul straniu se încheie cu Zuy, un „prosper regat al elfilor” şi un exportator de top al cutiuţelor muzicale. Ediţia recent revizuită include locuri precum Jurassic Park a lui Michael Crichton şi Hogwarts a lui J.K. Rowling, unde Harry Potter îşi face ucenicia, Earthsea a lui Ursula K. Le Guin, Discworld a lui Terry Pratchett sau Commonwealth a lui John Myers Myers.

Alberto Manguel subliniază în criteriile de includere că locurile trebuie să fie pur imaginare şi nu doar viziuni ale locurilor reale. Wessexul din romanele lui Thomas Hardy ar putea să nu fie real, dar se bazează pe lumea în care a trăit autorul.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro