Rezultate

03 feb.

„The Bard: A Pindaric Ode” de Thomas Grey

„Ruin seize thee, ruthless King!
Confusion on thy banners wait,
Tho’ fann’d by Conquest’s crimson wing
They mock the air with idle state.
Helm, nor hauberk’s twisted mail,
Nor even thy virtues, tyrant, shall avail
To save thy secret soul from nightly fears,
From Cambria’s curse, from Cambria’s tears!”
Such were the sounds, that o’er the crested pride
Of the first Edward scatter’d wild dismay,
As down the steep of Snowdon’s shaggy side
He wound with toilsome march his long array.
Stout Glo’ster stood aghast in speechless trance;
To arms! cried Mortimer, and couch’d his quiv’ring lance. 		„Prinţ nendurat, urgie ţie!
Să-ţi vezi zăludele drapele
Pleoştite chiar când către ele
Vânt roş de cuceriri adie;
Nici coif, nici za, nici trunchiul tău vânjos
Nu îţi vor fi, Tirane, de folos
Să-ţi aperi, noaptea, cugetul
De-al Cambriei blestem şi de-al ei plâns!”
Aceste vorbe au umplut de-oroare
Pe mult fălosul Eduard-Întâi,
Când şerpuiau pe-abruptele ponoare
Din Snowdon – trudnic şir – oştenii săi.
Ca-n transă, mut, sta Glo’ster spăimântat;
„La arme!” strigă Mortimer şi lancea i-a vibrat.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

28 mart.

„Solitude” de Byron

To sit on rocks, to muse o’er flood and fell,
To slowly trace the forest’s shady scene,
Where things that own not man’s dominion dwell,
And mortal foot hath ne’er or rarely been;
To climb the trackless mountain all unseen,
With the wild flock that never needs a fold;
Alone o’er steeps and foaming falls to lean;
This is not solitude, ‘tis but to hold
Converse with Nature’s charms, and view her stores unrolled. 		Să şezi visînd pe ţărm, pe lunci, pe stînci,
să mergi unde-i pădurea mai obscură,
în locuri unde tainele-s adînci
şi unde tu eşti cea dintîi făptură;
să vezi de sus ce alţii nu văzură,
s-ajungi pe culmi cu fiarele a sta,
s-admiri un pisc, un hău, o apă pură
nu-i a fi singur, ci a conversa
cu farmecul Naturii, cu măreţia sa.
But midst the crowd, the hurry, the shock of men,
To hear, to see, to feel and to possess,
And roam alone, the world’s tired denizen,
With none who bless us, none whom we can bless;
Minions of splendour shrinking from distress!
None that, with kindred consciousness endued,
If we were not, would seem to smile the less
Of all the flattered, followed, sought and sued;
This is to be alone; this, this is solitude! 		Dar în mulţime, forfotă, foială,
s-auzi, să vezi, să simţi şi să posezi,
pierdut, pribeag, muncit de îndoială,
lipsit de ale dragostei dovezi,
neadecvat, scăzut, lovit de boală!
Să n-ai un prieten, un ortac, un frate,
să n-ai pe nime-n care să te-ncrezi,
cu milioane-n faţă şi în spate
e a fi singur, e singurătate!
Byron traducere de Paul Abucean

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

© 2024 blog.ro-en.ro