09 apr.
„To His Lute” de Thomas Wyatt
My lute, awake! perform the last Labour that thou and I shall waste, And end that I have now begun; For when this song is said and past, My lute, be still, for I have done. |
Lăută, haide să dăm glas Cântării ce ne-a mai rămas, Sfârşind ce-am început abia; Iar când eu nu voi mai cânta, Să taci şi tu, lăuta mea. |
As to be heard where ear is none, As lead to grave in marble stone, My song may pierce her heart as soon: Should we then sing, or sigh, or moan? No, no, my lute! for I have done. |
Cum surzii nu aud sau cum Nu-şi face-n marmor plumbul drum, N-ajunge cântu-mi pân’ la ea… Să tot cântăm oftând ai vrea? Nu, am sfârşit, lăuta mea. |
The rocks do not so cruelly Repulse the waves continually, As she my suit and affectiòn; So that I am past remedy: Whereby my lute and I have done. |
Nici stâncile nu stăvilesc Astfel talazul nebunesc Cum ea-mi înfruntă dragostea; Eu leacul nu mi-l mai găsesc Şi-odat’ cu tine voi tăcea. |
Proud of the spoil that thou hast got Of simple hearts thorough Love’s shot, By whom, unkind, thou hast them won; Think not he hath his bow forgot, Although my lute and I have done. |
Eşti mândră c-ai răpus sobor De inimi? Dar vezi că Amor E-acela ce le-a biruit; El arcul nu-şi uită uşor, Deşi noi cântul ne-am sfârşit. |
Vengeance shall fall on thy disdain, That makest but game of earnest pain: Trow not alone under the sun Unquit to cause thy lover’s plain, Although my lute and I have done. |
Nu numai tu ştii, zi de zi, Pe-ndrăgostiţi a-i chinui; Dar multă nepăsarea ta Voi pedepsi-o crunt, deşi Eu şi lăuta vom tăcea. |
May chance thee lie wither’d and old The winter nights that are so cold, Plaining in vain unto the moon: Thy wishes then dare not be told: Care then who list! for I have done. |
Când vei începe să te treci, În nopţile de iarnă reci Să te plângi lunii, fără rost, Şi doru-n tine să-ţi îneci. Eu nu mai cânt – ce-a fost, a fost. |
And then may chance thee to repent The time that thou has lost and spent To cause thy lover’s sigh and swoon: Then shalt thou know beauty but lent, And wish and want as I have done. |
Să te căieşti de timpul mut Când pe iubitu-ţi l-ai făcut Să-ndure-atât, să-nveţi mereu Că frumuseţea-i de-mprumut, Că şi eu ştiu ce-i dorul greu. |
Now cease, my lute! this is the last Labour that thou and I shall waste, And ended is that we begun: Now is this song both sung and past— My lute, be still, for I have done. |
Lăută, nu ne-a mai rămas Decât să spunem într-un glas: Sfrâşitu-s-a ce a-nceput. Şi cum cu-acestea-am să te las, Nu mai cânta; eu am tăcut. |
Thomas Wyatt | traducere de Leon Leviţchi |