09 mart.
„The Ronalds of the Bennals” de Robert Burns
| In Tarbolton, ye ken, there are proper young men, And proper young lasses and a’, man; But ken ye the Ronalds that live in the Bennals, They carry the gree frae them a’, man. |
În Tarbolton, ştiţi, sunt tineri vestiţi Şi fete nurlii peste poate; Dar cele din Bennals, din neamul lui Ronalds, În umbră le lasă pe toate. |
| Their father’s laird, and weel he can spare’t, Braid money to tocher them a’, man; To proper young men, he’ll clink in the hand Gowd guineas a hunder or twa, man. |
E lord tatăl lor, un om strângător Ce zestre cu grijă le-njgheabă; O sută de lire l-aşteaptă pe mire – Mertic pentr-un tânăr de treabă. |
| There’s ane they ca’ Jean, I’ll warrant ye’ve seen As bonie a lass or as braw, man; But for sense and guid taste she’ll vie wi’ the best, And a conduct that beautifies a’, man. |
Miss Jean e cea mare; eu cred că sub soare Sunt multe frumoase ca ea – Ci-n gusturi alese şi port, nici prinţese S-o-ntreacă nicium n-ar putea! |
| The charms o’ the min’, the langer they shine, The mair admiration they draw, man; While peaches and cherries, and roses and lilies, They fade and they wither awa, man, |
Mândreţea şi vlaga, bujorul şi fraga, Se trec; dar o minte isteaţă Nu are-a se teme de maştera vreme, Căci ea tot mai mult o dezgheaţă! |
| If ye be for Miss Jean, tak this frae a frien’, A hint o’ a rival or twa, man; The Laird o’ Blackbyre wad gang through the fire, If that wad entice her awa, man. |
Vă place Miss Jean? Ci eu – vă previn: Lord Blackbyre, de-o vorbă, e gata Şi-n foc să se-arunce şi jar să mănânce, Doar-doar o să tulbure fata. |
| The Laird o’ Braehead has been on his speed, For mair than a towmond or twa, man; The Laird o’ the Ford will straught on a board, If he canna get her at a’, man. |
Viclean, hoţoman, lord Braehead de-un an În darn îi dă fetei târcoale; Dar lordul de Ford! Cât e dânsul de lord, De mult nu mai doarme pe moale! |
| Then Anna comes in, the pride o’ her kin, The boast of our bachelors a’, man: Sae sonsy and sweet, sae fully complete, She steals our affections awa, man. |
A doua-i bălana şi vesela Ana; Frumoasă-i de pică, e floarea Cea plină de vrajă; că-n tainica-i mreajă Cad mulţi, nu vă prindă mirarea! |
| If I should detail the pick and the wale O’ lasses that live here awa, man, The fau’t wad be mine if they didna shine The sweetest and best o’ them a’, man. |
De-ar fi să descriu în vers cât mai viu Buchetul ales pe sprânceană Şi nu v-ar surprinde, şi v-aţi aprinde, De vină-ar fi biata mea pană! |
| I lo’e her mysel, but darena weel tell, My poverty keeps me in awe, man; For making o’ rhymes, and working at times, Does little or naething at a’, man. |
Şi eu o-ndrăgesc, dar cum să-ndrăznesc Să-i spun când mă ştie calic? Ea-noată-n bănet, eu, de! sunt poet, Adică puţin sau nimic. |
| Yet I wadna choose to let her refuse, Nor hae’t in her power to say na, man: For though I be poor, unnoticed, obscure, My stomach’s as proud as them a’, man. |
Şi, totuşi, n-aş vrea să-mi spună ea „ba”, Să aibă căderea s-o spună! Nu am un florin, dar ţanţoş mă ţin Ca unul din lumea lor „bună”! |
| Though I canna ride in weel-booted pride, And flee o’er the hills like a craw, man, I can haud up my head wi’ the best o’ the breed, Though fluttering ever so braw, man. |
Chiar dacă nu ştiu pe-un murg bidiviu Trufia să-mi vântur pe dealuri, Eu fruntea-mi port sus, ca unul sus-pus, Crescut în mătăsuri şi şaluri! |
| My coat and my vest, they are Scotch o’ the best, O’pairs o’ guid breeks I hae twa, man; And stockings and pumps to put on my stumps, And ne’er a wrang steek in them a’, man. |
Surtucul acesta, nădragii şi vesta, Din lână de Scoţia-s toate! Pantofi port cu şnur; şi nu au cusur Şi nu-s rupţi ciorapii la spate! |
| My sarks they are few, but five o’ them new, Twal’ hundred, as white as the snaw, man, A ten-shillings hat, a Holland cravat; There are no mony poets sae braw, man. |
Cămaşa mi-e nouă; ce zic, am vreo două, Curate, cu guler scrobit; Am basc şi fular, cravată, mai rar Poet în ăst fel dichisit. |
| I never had frien’s weel stockit in means, To leave me a hundred or twa, man; Nae weel-tocher’d aunts, to wait on their drants, And wish them in hell for it a’, man. |
De-amicul bogat eu nu m-am legat Şi n-am o mătuşă cu stare, Pe plac să-i tot fac ca neam mai sărac Şi-n gând să mă-ntreb: nu mai moare? |
| I never was cannie for hoarding o’ money, Or claughtin’t together at a’, man; I’ve little to spend, and naething to lend, But deevil a shilling I awe, man. |
Cheag n-am prins nicicând, şi nici n-am de gând, În punga-mi nu fac banii pui; Om nu sunt avut; nu dau cu-mprumut, Dar nici nu-s dator nimănui! |
| Robert Burns | traducere de Leon Leviţchi |