22 iun.
„Death and Doctor Hornbook” de Robert Burns
| A True Story | O poveste adevărată |
| Some books are lies frae end to end, And some great lies were never penn’d: Ev’n ministers they hae been kenn’d, In holy rapture, A rousing whid at times to vend, And nail’t wi’ Scripture. |
În cărţi minciuni îs câte vrei, Nescrise-s iarăşi multe; hei, Şi chiar şi preuţii şi ei, Cu ochii-n slăvi, Puind scriptura drept temei, Mai toarnă vălvi. |
| But this that I am gaun to tell, Which lately on a night befell, Is just as true’s the Deil’s in hell Or Dublin city: That e’er he nearer comes oursel’ ‘S a muckle pity. |
Dar ce-am s-arăt că s-a-ntâmplat Mai ieri, la ceas întunecat, E fapt grozav, şi-adevărat Ca Belzebut: Cu cât ţi-i mai învecinat, Cu-atât mai slut. |
| The clachan yill had made me canty, I was na fou, but just had plenty; I stacher’d whiles, but yet too tent aye To free the ditches; An’ hillocks, stanes, an’ bushes, kenn’d eye Frae ghaists an’ witches. |
Băusem zdravăn (că-s chefliu), Beat nu eram, dar cu achiu, Şi mă păzeam, călcând şoldiu Pe trei cărări, De râpi şi huci pe unde ştiu Că-s arătări. |
| The rising moon began to glowre The distant Cumnock hills out-owre: To count her horns, wi’ a my pow’r, I set mysel’; But whether she had three or four, I cou’d na tell. |
Crai-Nou prinsese-a luminare Colina Cumnock de sub zare; Eu… număr câte coarne are Cea lună: Trei? Patru? Cine poate, oare, Să spună. |
| I was come round about the hill, An’ todlin down on Willie’s mill, Setting my staff wi’ a’ my skill, To keep me sicker; Tho’ leeward whiles, against my will, I took a bicker. |
Din vârf de grui veneam costiş Spre moară-ncet, pe povârniş, Proptit în băţ, târâş-grăpiş: Nădejdea-n el. Ci tot o mai cârmeam pieziş Câte niţel. |
| I there wi’ Something did forgather, That pat me in an eerie swither; An’ awfu’ scythe, out-owre ae shouther, Clear-dangling, hang; A three-tae’d leister on the ither Lay, large an’ lang. |
Acilea o-ntâlnii… Alei, Pe loc intrat-am la idei! Avea o coasă-n mâna ei De te-nspăimai Şi un furcoi cu ghiare trei, Lung ditamai. |
| Its stature seem’d lang Scotch ells twa, The queerest shape that e’er I saw, For fient a wame it had ava; And then its shanks, They were as thin, as sharp an’ sma’ As cheeks o’ branks. |
Nicicând văzui aşijderi boi; Se deşira de-un stânjen, doi; Ioc pântece… da ce ţurloi, Ca un răsteu, Muchiat precum un cuţitoi Şi slab, văleu… |
| „Guid-een,” quo’ I; „Friend! hae ye been mawin, When ither folk are busy sawin!” I seem’d to make a kind o’ stan’ But naething spak; At length, says I, „Friend! whare ye gaun? Will ye go back?” |
„Ceas bun! Cosişi?” am întrebat, „Când oamenii-s la semănat?” Ea parcă s-a oprit şi-a stat În drum tăcând; Iar eu: „Ce cale-ai apucat? Nu dai un rând?” |
| It spak right howe, – „My name is Death, But be na fley’d.”-Quoth I, „Guid faith, Ye’re maybe come to stap my breath; But tent me, billie; I red ye weel, tak care o’ skaith See, there’s a gully!” |
Ea, mie, gros: „Eu Moartea sunt. Dar nu te teme!” Eu: „Nici gând. Te pomeni însă c-oi fi vrând Să mă omori. Da uite ici: ţi-o fi plăcând Aist cosor?” |
| „Gudeman,” quo’ he, „put up your whittle, I’m no designed to try its mettle; But if I did, I wad be kittle To be mislear’d; I wad na mind it, no that spittle Out-owre my beard.” |
„Mai dă-l în trăsnet de cuţit, N-am chef să-ncerci de-ai ascuţit, Şi chiar de-ncerci, n-ai nimerit: N-am bai de brişcă. Nu dau pe ea nici un stuchit, Că nu mă pişcă!” |
| „Weel, weel!” says I, „a bargain be’t; Come, gie’s your hand, an’ sae we’re gree’t; We’ll ease our shanks an tak a seat- Come, gie’s your news; This while ye hae been mony a gate, At mony a house.” |
Zic: „Bun de tot! Atunci ia bate Cu mine laba colea, frate, Şi-om hodini cele gionate; Ce veşti mai ştii? Că doar călcaşi nenumărate Gospodării!” |
| „Ay, ay!” quo’ he, an’ shook his head, „It’s e’en a lang, lang time indeed Sin’ I began to nick the thread, An’ choke the breath: Folk maun do something for their bread, An’ sae maun Death. |
„Mda”, îmi răspunse clătinând Din cap, „e tare mult de când Cutreier lumea sugrumând Ca un gealat. Nici Moartea nu câştigă, stând, Vrun dumicat. |
| „Sax thousand years are near-hand fled Sin’ I was to the butching bred, An’ mony a scheme in vain’s been laid, To stap or scar me; Till ane Hornbook’s ta’en up the trade, And faith! he’ll waur me. |
De ani aproape şasă mii Tot şoimănii şi căsăpii Şi-n darn ades mă prigoni Vre un abraş; Dar unul Buche tare mi-i Că-mi fi-va naş. |
| „Ye ken Hornbook i’ the clachan, Deil mak his king’s-hood in spleuchan! He’s grown sae weel acquaint wi’ Buchan And ither chaps, The weans haud out their fingers laughin, An’ pouk my hips. |
Îl ştii: Jack Buche din cătun; Din boaşa-i pungă de tutun Croi-ş-ar dracu’, că-i vraci bun Şi-mi dă cu sâc; Mai râd şi plozii – parcă-s un Carahiozlâc. |
| „See, here’s a scythe, an’ there’s dart, They hae pierc’d mony a gallant heart; But Doctor Hornbook, wi’ his art An’ cursed skill, Has made them baith no worth a f-t, Damn’d haet they’ll kill! |
Vezi: coasă ici, ţăpoi colea, Mulţi am străpuns cu mâna mea Când Doftor Buche nu era; Acuma, scârţ! Nu mai plătesc nici cât un… phea… Nici cât un târţ! |
| „‘Twas but yestreen, nae farther gane, I threw a noble throw at ane; Wi’ less, I’m sure, I’ve hundreds slain; But deil-ma-care, It just play’d dirl on the bane, But did nae mair. |
Poftim, chiar ieri într-un creştin Răpăd ţăpuşa drept în plin – (Câţi n-arvunii pe mai puţin…) Da ce folos: A scos un bâzâit blajin Izbind în os. |
| „Hornbook was by, wi’ ready art, An’ had sae fortify’d the part, That when I looked to my dart, It was sae blunt, Fient haet o’t wad hae pierc’d the heart Of a kail-runt. |
Vraci Buche osul i-a-ntărit, La timp, cu leacul potrivit, Încât ţăpoiul s-a bontit, Arză-l să-l arză! Că n-a mai fost bun de-azvârlit Nici într-o varză. |
| „I drew my scythe in sic a fury, I near-hand cowpit wi’ my hurry, But yet the bauld Apothecary Withstood the shock; I might as weel hae tried a quarry O’ hard whin rock. |
Mai-mai să cad în nas când iar Rotii cu sete coasa, dar Cutezătoru-apotecar N-a dat în brânci; Parcă pălisem în zadar Un mal de stânci. |
| „Ev’n them he canna get attended, Altho’ their face he ne’er had kend it, Just-in a kail-blade, an’ sent it, As soon’s he smells ‘t, Baith their disease, and what will mend it, At once he tells ‘t. |
Când bolnav n-ai cum da de el Trimite-i doar un căcăţel În foi de varză-nfăşeţel, Şi, pe miros, Te face Buche voinicel Şi sănătos. |
| „And then, a’ doctor’s saws an’ whittles, Of a’ dimensions, shapes, an’ mettles, A’ kind o’ boxes, mugs, an’ bottles, He’s sure to hae; Their Latin names as fast he rattles as A B C. |
Fireze, glăji, cutii, cuţite, În fel şi chip meşteşugite Găseşti la dânsul felurite; Şi pe de rost Îţi turuie cum îs numite, Ca Tatăl-nost’. |
| „Calces o’ fossils, earths, and trees; True sal-marinum o’ the seas; The farina of beans an’ pease, He has’t in plenty; Aqua-fontis, what you please, He can content ye. |
Scrum de ciolan, de lemn şi tină, Şi de la mare sal-marină, Făsui şi mazăre farină Stau vraf şi-n straturi; Cu aqua-fontis cofa-i plină De să te saturi. |
| „Forbye some new, uncommon weapons, Urinus spiritus of capons; Or mite-horn shavings, filings, scrapings, Distill’d per se; Sal-alkali o’ midge-tail clippings, And mony mae.” |
Bez nişte leacuri noi, nespus De tari: Urinus spiritus, Colb, rumeguş de buburuz, Fierte per se, Sal-alkali de cuc mofluz Şi altele!” |
| „Waes me for Johnie Ged’s Hole now,” Quoth I, „if that thae news be true! His braw calf-ward whare gowans grew, Sae white and bonie, Nae doubt they’ll rive it wi’ the plew; They’ll ruin Johnie!” |
Eu, ei: „Vai-vai, de-i drept ce-i spui, Atuncea, zău, zi dacă nu-i Păcat de-al cimitirului Dalb muşeţel, Căci vom intra, ’tui cucu’ lui, Cu plugu-n el!” |
| The creature grain’d an eldritch laugh, And says „Ye needna yoke the pleugh, Kirkyards will soon be till’d eneugh, Tak ye nae fear: They’ll be trench’d wi’ mony a sheugh, In twa-three year. |
A râs (un râs… să dai să fugi) Zicând: „Ei aşi, ce tot îndrugi, Nevoie n-ai la plug să-njugi, Căci una ştim: Curând vor fi nu gropi – văiugi În ţintirim!… |
| „Whare I kill’d ane, a fair strae-death, By loss o’ blood or want of breath This night I’m free to tak my aith, That Hornbook’s skill Has clad a score i’ their last claith, By drap an’ pill. |
Eu pân’ răcesc un ins în pat, Au de năduf, au sângerat, El, doftor Buche-a şi culcat Vro douăzeci. Le-a dat un hap şi i-a-nzestrat Cu loc de veci. |
| „An honest wabster to his trade, Whase wife’s twa nieves were scarce weel-bred Gat tippence-worth to mend her head, When it was sair; The wife slade cannie to her bed, But ne’er spak mair. |
Muierii unui ţesător, Cam rea de pumn şi de picior, I-a dat Vraci-Buche praf-de-dor- -de-cap, şi ea, N-a mai luat de-atunci la zor Pe nimenea. |
| „A country laird had ta’en the batts, Or some curmurring in his guts, His only son for Hornbook sets, An’ pays him well: The lad, for twa guid gimmer-pets, Was laird himsel’. |
Pe un boier l-a apucat La lingurea un junghi turbat; Îndată fi-su-a alergat La Jack de zor; Şi s-a trezit acel băiat Moştenitor. |
| „A bonie lass-ye kend her name- Some ill-brewn drink had hov’d her wame; She trusts hersel’, to hide the shame, In Hornbook’s care; Horn sent her aff to her lang hame, To hide it there. |
O cosânzeană, ştii tu cine, De unde… nu se ştie bine… S-a-mborţoşat, şi s-o aline L-a fost chemat; Iar el de-a pururi de ruşine O au spălat. |
| „That’s just a swatch o’ Hornbook’s way; Thus goes he on from day to day, Thus does he poison, kill, an’ slay, An’s weel paid for’t; Yet stops me o’ my lawfu’ prey, Wi’ his damn’d dirt: |
Aceastea-s numai puţintele Dovezi de-a sale fapte rele; Ba mai şi stoarce pentru ele Bani din belşug, Şi-mi ia din drepturile mele, Prin vicleşug. |
| „But, hark! I’ll tell you of a plot, Tho’ dinna ye be speakin o’t; I’ll nail the self-conceited sot, As dead’s a herrin; Neist time we meet, I’ll wad a groat, He gets his fairin!” |
„Ci taci, c-am iscodit un plan Să-l prind pe Buche în arcan, Că prea-i fălos şi beţivan; Da nu mă spui! Ţin rămăşag un gologan Că-i dau eu lui…” |
| But just as he began to tell, The auld kirk-hammer strak the bell Some wee short hour ayont the twal’, Which rais’d us baith: I took the way that pleas’d mysel’, And sae did Death. |
Taman ne-ncinsem la taifas Când, bang! din turn, străvechiul ceas A dat la miezul nopţii glas, Şi-atunci ne-am dus: Eu apucai în jos la pas Şi Cârna-n sus. |
Robert Burns | traducere de Leon Leviţchi |