27 iun.
„The Little Black Boy” de William Blake
My mother bore me in the southern wild, And I am black, but O, my soul is white! White as an angel is the English child, But I am black, as if bereaved of light. |
Măicuţa-n sudul crâncen mi-a dat viaţă, Şi-s negru, dar la suflet, crin curat! Copilul de englez e alb la faţă, Eu, negru: de lumină par furat. |
My mother taught me underneath a tree, And, sitting down before the heat of day, She took me on her lap and kissèd me, And, pointing to the East, began to say: |
Măicuţa sub un pom mă învăţa, La umbră, când sta soarele-n zenit; În poală mă lua, mă săruta, Şi-apoi zicea, privind spre răsărit: |
‘Look at the rising sun: there God does live, And gives His light, and gives His heat away, And flowers and trees and beasts and men receive Comfort in morning, joy in the noonday. |
„Vezi, Dumnezeu acolo e, în soare, Şi toate cu-al său foc le luminează, Şi de la el, om, fiară, pom şi floare Beau vlagă-n zori, şi-s veseli la amiază. |
‘And we are put on earth a little space, That we may learn to bear the beams of love; And these black bodies and this sunburnt face Are but a cloud, and like a shady grove. |
Pe-aest pământ petreci un scurt răgaz, Ca de-al iubirii foc să fii călit; Şi-un negru trup sau un bronzat obraz Sunt doar un nor sau ca un crâng umbrit. |
‘For when our souls have learn‘d the heat to bear, The cloud will vanish, we shall hear His voice, Saying, „Come out from the grove, my love and care, And round my golden tent like lambs rejoice.”‘ |
Când arşiţa vei şti a o răbda, Va trece norul: «Haideţi, fiii mei, Din crâng, ‒ va zice El ‒ pentru-a zburda e lângă cortul meu, ca nişte miei!»” |
Thus did my mother say, and kissèd me, And thus I say to little English boy. When I from black and he from white cloud free, And round the tent of God like lambs we joy, |
Aşa cum îmi vorbea măicuţa, blând, Eu pruncului englez îi voi vorbi: Eu, negru nor, el alb înlăturând, Doi miei sub cortul Domnului vom fi. |
I‘ll shade him from the heat till he can bear To lean in joy upon our Father‘s knee; And then I‘ll stand and stroke his silver hair, And be like him, and he will then love me. |
De soare-o să-l feresc şi-am să-l alint, La Domnu-n braţe când va huzuri, Şi mângâia-voi părul său de-argint, Şi-oi fi ca el, şi-atunci mă va iubi. |
William Blake | traducere de T. Boşca |