01 mai
„The Legs” de Robert Graves
| There was this road, And it led up-hill, And it led down-hill, And round and in and out. |
Acesta era drumul, Ducea în sus, Ducea în jos, Încoace și încolo. |
| And the traffic was legs, Legs from the knees down, Coming and going, Never pausing. |
Picioarele erau Mijlocul de transport, Venind, plecând, Mergând tot timpul. |
| And the gutters gurgled With the rain’s overflow, And the sticks on the pavement Blindly tapped and tapped. |
Când după cruntă ploaie Rigolele musteau, picioarele, cazon, Băteau în trotuar. |
| What drew the legs along Was the never-stopping, And the senseless, frightening Fate of being legs. |
Ce le-mpingea, Era neostoita, Absurda, greaua soartă De-a fi picioare. |
| Legs for the road, The road for legs, Resolutely nowhere In both directions. |
Picioare pentru drum Și drum pentru picioare, Mergând spre nicăieri În ambele direcții. |
| My legs at least Were not in that rout: On grass by the roadside Entire I stood, |
Picioarele-mi încaltea Nu șovăiau defel; Stăteam întreg pe iarba Din margine de drum |
| Watching the unstoppable Legs go by With never a stumble Between step and step. |
Și urmăream cum calcă Adânc și cu-ndârjire Și nu se poticnesc Între un pas și altul. |
| Though my smile was broad The legs could not see, Though my laugh was loud The legs could not hear. |
Zâmbeam ca luna plină? Nu mă puteau vedea. Râdeam? dar parcă ele Puteau să mă audă? |
| My head dizzied, then: I wondered suddenly, Might I too be a walker From the knees down? |
Mult tulburat în cuget, M-am întrebat atunci: Mai sunt eu umblătorul De la genunchi în jos? |
| Gently I touched my shins. The doubt unchained them: They had run in twenty puddles Before I regained them. |
Doar pulpele-au putut Să-nfrângă îndoiala: Nu le-am simțit decât În mijlocul băltoacei. |
Robert Graves | traducere de Leon Levițchi |