Verbul a intui își are rădăcinile în italiană (intuire) și în latină (intueri), fiind un verb tranzitiv de conjugarea a IV-a și însemnând „a înțelege sau a sesiza ceva prin intuiție; a pătrunde repede în esența problemelor, a fenomenelor etc. pe baza unor cunoștințe temeinice și a experienței anterior acumulate”.

Termenii echivalenți ai acestui verb sunt numeroși, atât pentru semnificațiile proprii – a ghici, a întrevedea, a întrezări, a înțelege, a presimți, a prevedea, a sesiza, a simți, cât și pentru cele figurate – a mirosi, a pătrunde. Din familia lui lexicală, dicționarele de sinonime menționează structura „intuire vie” (intuiție).

Continuare »